Portret de artist • Valentin Uritescu (1941 – 2022)
Un capitol important al carierei maestrului a fost cel dedicat Teatrului Național Radiofonic, unde vocea sa, caldă și profundă, a îmbrăcat personaje memorabile.
Articol de AP , 4 iunie 2025, 12:09 / actualizat: 4 iunie 2025, 16:29
Un capitol important al carierei maestrului a fost cel dedicat Teatrului Național Radiofonic, unde vocea sa, caldă și profundă, a îmbrăcat personaje memorabile.
Valentin Uritescu, una dintre vocile și prezențele inconfundabile ale scenei și ecranului românesc, s-a născut la 4 iunie 1941, în localitatea Vinerea, județul Alba.
Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică în 1963, promoția profesorului Constantin Moruzan, și-a început cariera cu aceeași fervoare care avea să îl definească întreaga viață.
Primii pași pe scenă i-a făcut la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, între 1963 și 1968, unde a fost repartizat după absolvire. A urmat o etapă esențială în formarea sa artistică: Teatrul Tineretului din Piatra Neamț (1968–1980), o pepinieră de talente și laborator teatral care i-a oferit roluri complexe și regizori vizionari.
Acolo a strălucit în ipostaze memorabile precum Jupân Dumitrache în O noapte furtunoasă (regia Alexandru Dabija), Nastratin Hogea (regia Zoe Anghel Stanca), Peter din Romeo și Julieta (regia Silviu Purcărete), dar și în piese contemporane și drame istorice, demonstrând o versatilitate rar întâlnită.
În paralel cu teatrul, și-a construit o carieră cinematografică solidă, debutând în filmul Angela merge mai departe (1981, regia Lucian Bratu), urmat de roluri notabile în Întunericul alb, Concurs, Faleze de nisip – filme ce i-au fixat prezența și în conștiința cinefililor.
Interpretările sale au fost apreciate atât de public, cât și de critică, fiind răsplătite cu Premiul ACIN, Premiul UCIN, Premiul Special al Juriului la Festivalul Tineretului și Premiul Gopo pentru întreaga activitate (2017).
Un alt capitol important al artei sale a fost cel dedicat Teatrului Național Radiofonic, unde vocea sa, caldă și profundă, a îmbrăcat personaje memorabile în spectacole precum Ubu Rege, Baladă pentru nouă cerbi, Două nuvele de Teodor Mazilu sau bijuterii cehoviene precum Cântecul lebedei și Platonov, în montările regizorului Dan Puican.
În semn de recunoaștere a talentului și a contribuției sale la cultura românească, în 2004 i-a fost conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer – „Arta Spectacolului”, pentru întreaga sa activitate și dăruirea față de scenă.
Valentin Uritescu a fost o prezență artistică verticală, un meșteșugar al emoției și nuanței, care a traversat genurile artistice cu o naturalețe cuceritoare.
De asemenea, a luptat, în tăcere și cu demnitate, cu o boală degenerativă, care l-a răpus pe 17 iunie 2022, la vârsta de 81 de ani.
