Portret de campioană • Gimnasta Cătălina Ponor
Jocurile Olimpice de la Atena (2004) au reprezentat apogeul carierei sportive.

Articol de AP, 20 august 2025, 12:42 / actualizat: 20 august 2025, 14:10
Născută la 20 august 1987, la Constanța, Cătălina Ponor a avut destinul legat încă din copilărie de sala de gimnastică. La doar 4 ani descoperea acest sport, iar peste puțin timp avea să devină una dintre cele mai mari campioane pe care România le-a dat lumii.
Primul moment de consacrare internațională a venit în 2003, la Campionatele Mondiale de la Anaheim, unde eleganța și grația sa au impresionat publicul și arbitrii deopotrivă. Cătălina a cucerit trei medalii de argint – un început care prevestea o carieră de excepție.
Apogeul a venit în 2004, la Jocurile Olimpice de la Atena. Acolo, gimnasta a rescris istoria sportului românesc: aur cu echipa, aur la bârnă și aur la sol. Trei titluri olimpice la doar 17 ani au transformat-o într-un simbol național și într-un reper al gimnasticii mondiale.
După retragerea din 2007, cauzată de accidentări, Cătălina a revenit spectaculos. În 2011 s-a alăturat din nou lotului olimpic, iar la Londra 2012 și-a confirmat statutul de campioană: argint la sol și bronz cu echipa. O nouă demonstrație de ambiție și forță mentală.
Curajul său s-a arătat din nou în 2015, când a revenit pentru a doua oară. La Jocurile Olimpice de la Rio, în 2016, a avut onoarea de a purta drapelul României la ceremonia de deschidere. Punctul culminant al acestei etape a fost cucerirea unui nou titlu european la bârnă, în 2017, la Cluj, în fața publicului românesc.
Cu 5 medalii olimpice, 5 mondiale și 13 europene, Cătălina Ponor nu este doar o gimnastă, ci un model de perseverență și o legendă vie a sportului. În 2022, intrarea sa în International Gymnastics Hall of Fame (IGHOF) a consfințit recunoașterea internațională a unei cariere extraordinare, clădite pe sacrificiu, muncă și iubire pentru gimnastică.
Cătălina Ponor rămâne un exemplu pentru generațiile viitoare – dovada că eleganța și forța pot merge mână în mână și că marile campioane nu se definesc doar prin medalii, ci și prin puterea de a renaște mereu, indiferent de obstacole.