Portret de lider • Papa Francisc (1936–2025)
Capul Bisericii Catolice și-a exprimat frecvent solidaritatea cu săracii și era cunoscut pentru susținerea refugiaților și a persoanelor strămutate de conflicte.
Articol de AP , 21 aprilie 2025, 12:18
Capul Bisericii Catolice și-a exprimat frecvent solidaritatea cu săracii și era cunoscut pentru susținerea refugiaților și a persoanelor strămutate de conflicte.
Născut în Argentina în 1936, Jorge Mario Bergoglio a preluat conducerea Bisericii Catolice în 2013, după retragerea Papei Benedict al XVI-lea. La acea vreme arhiepiscop iezuit de Buenos Aires, el a devenit primul papă din Americi și era deja o figură proeminentă în America Latină, mai ales datorită declarațiilor publice din timpul crizei economice din Argentina, la începutul anilor 2000.
Ca Papă, Francisc a promovat o imagine mai austeră și mai modestă decât predecesorul său. O poveste frecvent relatată, deși niciodată confirmată oficial, spune că ar fi refuzat să poarte hainele papale fastuoase la prima sa apariție publică, spunând unui asistent: „carnavalul s-a terminat.”
Papa și-a exprimat frecvent solidaritatea cu săracii și era cunoscut pentru susținerea refugiaților și a persoanelor strămutate de conflicte. În timpul crizei migrației din 2015, care a dus la numeroase traversări periculoase către Europa prin Marea Mediterană, Papa Francisc a anunțat că Vaticanul va primi două familii de refugiați și a îndemnat catolicii să facă același gest.
„În fața tragediei a zeci de mii de refugiați care fug de moarte, de război și de foame și care sunt într-un drum al speranței, Evanghelia ne cheamă să fim alături de cei mai mici și de cei abandonați,” spunea el.
Papa a pledat și pentru pace în diferite conflicte, inclusiv în cazul ofensivei recente a Israelului asupra Gazei:
„Nu putem în niciun fel accepta bombardarea civililor,” a scris el într-un mesaj în ianuarie. „Nu putem accepta ca niște copii să moară înghețați pentru că spitalele au fost distruse sau rețeaua energetică a unei țări a fost lovită”, a adăugat liderul Bisericii Catolice.
„Dorința mea pentru anul 2025 este ca întreaga comunitate internațională să acționeze pentru a pune capăt conflictului care, de aproape trei ani, a provocat atât de mult sânge vărsat”, spunea el.
Deși comentariile sale privind conflictele și crizele umanitare i-au adus simpatie la nivel mondial, Papa Francisc a fost și în centrul unor controverse.
În mai 2024, a fost nevoit să-și ceară scuze după ce două ziare italiene au relatat că, în cadrul unei întâlniri private, ar fi folosit un insultă homofobă exprimându-și opoziția față de acceptarea bărbaților homosexuali în seminarii.
Incidentul contrasta cu imaginea sa de papă mai tolerant față de persoanele LGBTQ+, comparativ cu predecesorii săi.
În 2013, a spus celebra frază: „Dacă cineva este gay și îl caută pe Domnul cu bunăvoință, cine sunt eu să-l judec?” — iar în 2023, le-a permis preoților să ofere binecuvântări informale cuplurilor de același sex.
„Nu binecuvântez o <<căsătorie între persoane de același sex>>, ci binecuvântez două persoane care se iubesc și le cer și lor să se roage pentru mine,” declara într-un interviu. „Întotdeauna, la spovedanie, în astfel de cazuri — persoane homosexuale, persoane recăsătorite — mă rog și binecuvântez. Nimănui nu ar trebui să i se refuze binecuvântarea”, spunea el.
Spre finalul pontificatului, Papa Francisc a fost nevoit să înfrunte furia publică legată de acoperirea de către Biserică a abuzurilor sexuale comise de preoți în întreaga lume. În 2014, a numit acest scandal global drept „un prejudiciu moral provocat de oameni ai Bisericii” și a spus că simte nevoia să „ceară personal iertare” pentru abuzuri și pentru protejarea abuzatorilor de către autoritățile catolice.
Papa Francisc a murit, în a doua zi de Paști, la vârsta de 88 de ani.
Suveranul pontif fusese internat în spital, în luna februarie, din cauza unei infecții a tractului respirator și suferise de diverse afecțiuni în ultimii ani ai vieții. În ciuda stării sale de sănătate tot mai fragile, a declarat ferm și în repetate rânduri că, spre deosebire de predecesorul său, nu intenționează să demisioneze din funcția de papă.
