Portret de artist • Actorul Călea Răutu
Maestrul a avut o carieră artistică de excepţie, cu roluri preponderent negative, jucate în peste 70 de filme româneşti, coproducţii şi străine.
Articol de AP , 28 noiembrie 2024, 11:12 / actualizat: 28 noiembrie 2024, 21:17
Maestrul a avut o carieră artistică de excepţie, cu roluri preponderent negative, jucate în peste 70 de filme româneşti, coproducţii şi străine.
Personalitate artistică de mare valoare, actorul Colea Răutu a avut o carieră de 74 de ani pe scenă, a jucat în peste 70 de filme și a fost prezent în numeroase spectacole ale Teatrului Naţional Radiofonic.
Pe numele său real, Nikolai Rutkovski, maestrul s-a născut la 28 noiembrie 1912, în localitatea Limbenii Noi, judeţul Bălţi, astăzi în Republica Moldova.
Tatăl său, de origine poloneză, era mecanic de locomotivă. Mama sa, basarabeancă, era educatoare.
Colea Răutu a fost, mai întâi, elev al Colegiului „Regele Ferdinand” din Chişinău, apoi a studiat la liceul militar din Bălţi, însă tânărul poreclit „Colică” nu a avut o mare atracţie către învăţătură, fiind mult mai pasionat de jocul de fotbal.
La vârsta de 13 ani, Colea pleacă din Chişinău spre Bucureşti, va locui în gazdă la un meşter angajat la Uzinele Mociorniţa şi se încscrie în echipa de fotbal a uzinei.
Având o voce şi un timbru deosebit, Colea Răutu s-a angajat în corul Operei din Cluj. Mai apoi, în anul 1929, a intrar în teatru ca figurant la un festival al unei mari actriţe din acea vreme, Nelli Nicolau.
A renunțat la visul său de a devenit fotbalist, fiind angajat la Teatrul de Revistă „Cărăbuş” al lui Constantin Tănase, mai ales pentru prezenţa în cuplete de factură satirico-socială.
Actorul a încântat publicul în mai multe spectacole, însă „Ţi-a ieşit coşaru-n drum”, creat de Gherase Dendrino, pe versurile lui Puiu Maximilian, a fost remarcabil, fiind jucat în peste 150 de reprezentaţii, fiind ovaţionat, în cele mai multe cazuri, la scenă deschisă.
Regizorul Paul Călinescu îl va distribui în rolul ţăranului Ilie Barbu din drama „Desfăşurare” – o ecranizare după nuvela omonimă a lui Marin Preda -, care a avut premiera în anul 1954, aceasta fiind pelicula de debut a lui Colea Răutu, în care un rol principal l-a avut şi regretatul Ernest Maftei.
Apoi, a urmat o carieră artistică de excepţie, cu roluri preponderent negative, jucate în peste 70 de filme româneşti, coproducţii şi străine, lăsând în cinematografia românească personaje interpretate magistral în filme ca drama „Moara cu noroc” (1955), regia Victor Iliu, rolul Pintea, alături de Ioana Bulcă şi Constantin Codrescu, „Mihai Viteazul” (1970), regia Sergiu Nicolaescu, rolul Sultanului Murad al III-lea, alături de Olga Tudorache, Irina Gărdescu şi Amza Pellea sau „Fraţii Jderi” (1974), regia Mircea Drăgan, rolul Grigore Gogolea, alături de Gheorghe Cozorici, Ştefan Velniciuc şi Sebastian Papaiani.
Maestrul Colea Răutu a trecut în eternitare la 13 mai 2008, la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti, la vârsta de 95 de ani, în urma unor complicaţii provocate de o boală incurabilă, fiind înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Bellu din Bucureşti, pe Aleea Actorilor.
Nichita Stănescu l-a numit pe Colea Răutu „actorul de geniu” şi „un om dizolvat total în omenie”.
„Talentul trece deopotrivă prin suflet şi spirit, n-a putut fi definit de nimeni sigur, există actori culţi şi actori cultivaţi, actori cerebrali care-şi construiesc personajele pe criterii logice. Intuiţia însă, cred că funcţionează într-o sferă limitată de situaţii: în viaţă ca şi în artă. Eu nu ştiu cât talent am, dar ştiu să mă desprind din viaţă foarte mult.” (Colea Răutu)
