In memoriam: Doina Cornea, vocea demnității și a libertății în România comunistă

Începând cu 1980, Doina Cornea a devenit o voce activă și neînfricată a rezistenței față de regimul totalitar al lui Nicolae Ceaușescu.

Articol de AP , 30 mai 2025, 14:00

Începând cu 1980, Doina Cornea a devenit o voce activă și neînfricată a rezistenței față de regimul totalitar al lui Nicolae Ceaușescu.

Născută la 30 mai 1929, în Brașov, Doina Cornea a fost o traducătoare, publicistă și una dintre cele mai cunoscute disidente anticomuniste din România, o figură emblematică a curajului civic și moral într-o epocă a fricii și conformismului impus.

După absolvirea Liceului de fete „Doamna Stanca” din Cluj în 1948, ea a urmat cursurile Facultății de Filologie, secția de limbă și literatură franceză, pe care a finalizat-o în 1952, susținându-și examenul de stat în 1958. A urmat cursuri de perfecționare în Franța, la Strasbourg (1965) și Dijon (1972). A predat limba franceză mai întâi la liceu, apoi, din 1958 până în 1983, ca asistent universitar la Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca.

Începând cu 1980, Doina Cornea a devenit o voce activă și neînfricată a rezistenței față de regimul totalitar al lui Nicolae Ceaușescu. Primul său text protestatar a fost difuzat în 1982 de postul de radio „Europa Liberă”, ceea ce a dus, un an mai târziu, la concedierea sa din învățământ. A tradus și răspândit în clandestinitate opere filozofice interzise în epocă, precum cele ale lui Mircea Eliade și Ștefan Lupașcu, și a semnat în jur de 30 de texte filozofico-morale transmise prin Europa Liberă, în care denunța dictatura și pleda pentru reconstrucția democratică a societății românești.

În 1987-1989, a acordat interviuri televiziunilor franceze și belgiene, a trimis scrisori de protest Consiliului Europei și Comisiei ONU pentru Drepturile Omului, a colaborat cu sindicatele clandestine și a distribuit manifeste de susținere a revoltei muncitorilor din Brașov (15 noiembrie 1987). Aceste acțiuni i-au adus urmărirea constantă din partea Securității, anchete, amenzi și intimidări, dar nu i-au zdruncinat hotărârea.

În decembrie 1989, Doina Cornea a participat activ la manifestațiile anticomuniste de la Cluj-Napoca și a fost inclusă, pentru scurt timp, în Consiliul Frontului Salvării Naționale, din care a demisionat în ianuarie 1990, în semn de protest față de transformarea acestuia în partid politic.

A fost membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, al Alianței Civice și al Forumului Antitotalitar Român (transformat ulterior în Convenția Democratică din România). A susținut cu convingere manifestanții din Piața Universității în 1990 și a pledat constant pentru democrație, morală și responsabilitate civică.

A fost invitată de mai multe ori la Consiliul Europei și a susținut conferințe internaționale în Franța, Belgia, Norvegia, Italia și Polonia, devenind o voce respectată a României libere în exterior.

Pentru activitatea sa, Doina Cornea a primit numeroase distincții internaționale:

• Premiul Thorolf Rafto (Norvegia, 1989)
• Doctor Honoris Causa al Universității Libere din Bruxelles (1989)
• Legiunea de Onoare (Franța) – în grad de Ofițer (2000) și apoi Comandor (2009)
• Ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce (2000)
• Steaua de Merit a Ungariei
• Ordinul Sfântul Papă Silvestru – decernat de Papa Ioan Paul al II-lea (2003)
• Crucea Casei Regale a României, acordată de Regele Mihai I (2009)

Doina Cornea s-a stins din viață în noaptea de 3 spre 4 mai 2018, la Cluj-Napoca, lăsând în urmă o moștenire morală valoroasă și un exemplu de verticalitate intelectuală și umană, greu de egalat în istoria recentă a României.