Cuiburi artificiale pentru dumbrăvence, în Delta Dunării
Asigurarea locurilor de cuibărit pentru dumbrăvence s-a realizat prin amplasarea unui număr de 100 cutii de lemn în habitate adecvate din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Articol de AP , 29 februarie 2024, 12:43 / actualizat: 29 februarie 2024, 17:47
Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a montat o sută de cuiburi artificiale pentru dumbrăvence în Deltă , în cadrul proiectului „Life 19 Nat/Sk/001023 Life Danube Free Ski”, relatează Radio România Constanța.
Demersul are ca scop prevenirea interacţiunii păsărilor cu liniile electrice, prin crearea de oportunităţi de cuibărire şi hrănire în siguranţă a speciilor prioritare, cu referire la Coracias garrulus (Dumbrăveanca).
Specia nu îşi creează cavităţi proprii pentru cuibărit, ci ocupă scorburile naturale sau cele abandonate de către alte specii de păsări, de exemplu ale ciocănitorilor.
Asigurarea locurilor de cuibărit pentru dumbrăvence s-a realizat prin amplasarea unui număr de 100 cutii de lemn în habitate adecvate din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Dintre acestea, 85 au fost montate pe stâlpi de medie tensiune, la o înălţime de siguranţă de 3-4 metri de la sol, restul de 15 fiind amplasate pe arbori, se arată în anunţul ARBDD pe pagina de Facebook.
Zonele în care ARBDD şi cei de la Reţele Electrice Dobrogea au identificat stâlpii de medie tensiune potriviţi pentru montarea de cuiburi de dumbraveancă sunt: polderul agricol Tatanir-Pardina, zonele Chilia şi estul polderului agricol Pardina, Stipoc, Tulcea-Plauru, Murighiol şi Sarinasuf.
Până în prima jumătate a secolului trecut, dumbrăveanca a fost considerată specie comună în zonele de luncă însă, din cauza schimbărilor practicilor în gestionarea zonelor umede, a pădurilor, a pajiştilor şi a zonelor agricole, această specie suferă în prezent diminuări drastice ale efectivelor, cauzele principale fiind dispariţia zonelor de hrănire şi pierderea locurilor de cuibărit.
Potrivit Societăţii Ornitologice Române, pe teritoriul ţării noastre dumbrăveanca este distribuită în zonele de câmpie şi de deal din Banat, Crişana, Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi Moldova, lipsind din Transilvania, iar numărul de perechi era estimat, în literatura de specialitate, între 2.500 şi 6.500, fiind în scădere.
