Potret de artist • Cântărețul Mircea Vintilă

Născut pe 23 martie 1949, la București, muzicianul are o carieră marcată de cântece ce au devenit veritabile imnuri pentru generații.

Articol de AP , 23 martie 2025, 15:14

Născut pe 23 martie 1949, la București, muzicianul are o carieră marcată de cântece ce au devenit veritabile imnuri pentru generații.

Cu o voce caldă și un stil care îmbină eleganța cu melancolia, Mircea Vintilă este una dintre cele mai respectate figuri ale muzicii folk din România.

Născut pe 23 martie 1949, la București, artistul are o carieră de peste cinci decenii, marcată de cântece ce au devenit veritabile imnuri pentru generații.

Pasionat de muzică încă din copilărie, Mircea Vintilă a urmat cursuri la Școala de Muzică, studiind viola, apoi a absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr” și Institutul de Construcții.

Destinul său artistul avea să fie al unui trubadur în folk-ul românesc.

Drumul spre consacrare

Mircea Vintilă a debutat muzical în anii ’70, într-o perioadă în care folk-ul studențesc devenea o mișcare puternică în România. A cântat la primul festival de folk din 1971, alături de artiști precum Mircea Florian, Marcela Saftiuc și Doru Stănculescu, iar prezența sa în Cenaclul Flacăra i-a adus rapid recunoașterea publicului.

Succesul nu a întârziat să apară. La Festivalul „Primăvara Baladelor”, Mircea Vintilă a câștigat Marele Premiu cu piesa „Lordul John”, iar cântece precum „Bade Ioane” și „Făt-Frumos” au devenit emblematice, aducându-i premii importante.

Primul său album, „Crezul meu” (1976), a fost un triumf, cu piese orchestrate de talentatul Dan Andrei Aldea. Au urmat „Peripeții noi” (1982) și „Mircea Vintilă” (1986), care au demonstrat că Mircea Vintilă nu este doar un interpret de excepție, ci și un compozitor profund, cu un stil inconfundabil.

Un artist de legendă

Anii ’90 l-au găsit pe Mircea Vintilă într-o nouă ipostază artistică, drept unul dintre fondatorii grupului Pasărea Colibri, alături de Mircea Baniciu, Florian Pittiș și Vlady Cnejevici, o colaborare ce a scris istorie în muzica românească.

Împreună, „corifeii” au susținut concerte memorabile în țară și în străinătate și au lansat albume devenite repere ale folk-ului autohton.

După perioada Pasărea Colibri, Mircea Vintilă a revenit la proiectele solo. Albumul „Madama de pică” (2000) a marcat o nouă etapă creativă, fiind declarat „cel mai bun album folk al anului”.

Piesa „Noros Cecer” a beneficiat de un videoclip premiat, confirmând că artistul rămâne mereu actual, indiferent de generație.

Mircea Vintilă, un simbol al muzicii românești

La momentul actual, Mircea Vintilă rămâne același artist carismatic, capabil să creeze punți între generații prin cântecele sale.

Hituri precum „Hanul lui Manuc”, „Dramă de cartier” sau „Pământul deocamdată” dovedesc faptul că folk-ul autentic este sincer, poetic și profund.

Mircea Vintilă nu este doar un nume în istoria muzicii românești, ci un simbol al unei epoci în care folkul era mai mult decât un gen muzical – era o stare de spirit. Iar Lordul John al folkului continuă să-și spună poveștile, cu aceeași noblețe artistică dintotdeauna.