O jumătate de secol de la apariția Cenaclului Flacăra | VIDEO

Pe scena cenaclului-fenomen, s-au lansat ori şi-au consolidat cariera foarte mulţi artişti, unii dintre ei nume de vârf ale muzicii folk, rock şi din alte genuri, formaţii și coruri.

Articol de AP , 17 septembrie 2023, 09:49

La 17 septembrie 1973, avea loc prima întâlnire a Cenaclului Flacăra, rampă de lansare pentru numeroşi interpreţi ai muzicii tinere româneşti, poeţi şi alţi creatori.

În fața a aproape 60 de spectatori, la Casa de Cultură a Sectorului bucureștean 1 se adunau Adrian Păunescu (conducătorul Cenaclului, la acea vreme redactor-șef al revistei Flacăra), cantautorii Doru Stănculescu și Tudor Gheorghe, actorii Florian Pittiş, Amza Pellea, Ion Caramitru, Ion Marinescu, Tamara Creţulescu, plasticienii George Apostu și Ion Sălişteanu, scriitorii Şerban Cioculescu, Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Leonid Dimov, Eugen Seceleanu, Aurel Dragoş Munteanu, Iulian Neacşu, Nicolae Dragoş, Sanda Diamantescu, Doru Moţoc, Grigore Ionaş, Dan Arsenie, Ştefan Dumitrescu (la debut), Dorin Tudoran (secretar şi cronicar al cenaclului), George Stanca (secretar muzical), jurnaliștii Sergiu Andon și Ion Predoşanu (fotoreporter).

Ulterior, spectacolele au avut loc la Teatrul “Ion Creangă” din Bucureşti. Pe măsura creşterii în amploare, cenaclul itinerant a început să fie organizat în spaţii mult mai mari din toată ţara, în săli de sport, apoi în aer liber, pe stadioane, amintește Agerpres.

Sloganul Cenaclului era “Lumină, luptă, libertate!” şi era transmis de Adrian Păunescu publicului prin ridicarea mâinii drepte cu degetul mare şi cel arătător deschise (în forma literei “L”), iar celelalte trei degete strânse în pumn. Publicul răspundea prin acelaşi semn.

În toate spectacolele Cenaclului Flacăra, Adrian Păunescu stătea pe scaun, în faţa unei mese, pe care erau sute de hârtii. Unele erau cărţile şi notiţele lui, de multe ori scria poezii pe loc, altele erau mesaje primite din public, pe care poetul le citea.

Pe scena Cenaclului Flacăra s-au lansat ori şi-au consolidat cariera foarte mulţi artişti, unii dintre ei nume de vârf ale muzicii folk, rock şi din alte genuri, formaţii și coruri.

Cântărețul și actorul Florian Pittiş, unul dintre membrii fondatori ai Cenaclului, explica succesul acestuia prin nevoia de exprimare şi de libertate a tinerilor vremii: “Era vorba despre o nevoie reală de lirism a tinerilor din acea perioadă, nevoie care nu mai era întâlnită nici măcar în programa şcolară, pentru că dexterităţile – muzică, desen, chiar limba română – fuseseră reduse; şi atunci, chiar cei care nu puteau să se manifeste cântând, veneau aici, în loc să se ducă la discotecă”.

Potrivit lui Andrei Păunescu, Cenaclul Flacăra, “o puternică mişcare de cultură tânără şi nonconformistă din Europa de Est”, a reunit peste 2.000 de manifestări, care au avut loc între 1973 şi 2010, la care au participat peste şapte milioane de spectatori.

La Cenaclu s-a cântat şi s-a recitat în limbile română, engleză, franceză, rusă, spaniolă, italiană, greacă, turcă, maghiară, germană, ebraică, arabă, tătară, aromână, idiş, japoneză, chineză, sârbo-croată, ţigănească, poloneză.

Între anii 1979 – 1985, la Radiodifuziune, manifestările aferente erau consemnate săptămânal în emisiunea „Radiocenaclul Flacăra – valori ale muzicii tinere”.

Cenaclul a fost interzis de autorităţile comuniste la 16 iunie 1985, după o busculadă stârnită, pe timp de furtună, pe stadionul din Ploiești, în urma căreia au murit 6 persoane și peste 100 au fost rănite, amintește Rador Radio România. Ancheta de după tragedie n-a reuşit să găsească vreun vinovat. Nimeni din conducerea de partid central şi locală nu a dat vreo explicaţie.

De-a lungul existenței, Cenaculul a găzduit 1.615 spectacole de muzică, poezie şi dialog, în faţa a peste şase milioane de spectatori, multe fiind transmise la radio, iar unele au fost filmate.

Andrei Păunescu spunea, în 2017, în prezentarea spectacolului “Remember Cenaclul Flacăra”, că acest gen de spectacole “a fost interzis de autorităţi pentru că promova libertatea, cultura şi gândirea neîngrădită, prin muzică, versuri şi dialog, opunându-se cenzurii şi dogmelor epocii totalitare”.

După 1990, Cenaclul s-a reluat, o vreme sub titlul “Totuşi iubirea”, iar apoi s-a numit din nou Cenaclul Flacăra, dar spectacolele au fost rare.

În prezent, “Flacăra” Cenaclului este dusă mai departe de Andrei Păunescu, prin proiectul “Remember Cenaclul Flacăra – Adrian Păunescu”. Ideea acestui proiect s-a născut după moartea poetului Adrian Păunescu. Din 2010 încoace, sute de spectacole au fost organizate în Bucureşti şi în ţară.