VÂLCEA: Oltenia de sub Munte, o destinație cu mare potențial turistic, dar insuficient valorificat
Deschiderea evenimentului dedicat antreprenorilor locali din industria ospitalității, Oltenia Travel Forum, a avut loc joi, la Băile Govora.
Articol de M P , 22 mai 2026, 18:12
Deschiderea evenimentului dedicat antreprenorilor locali din industria ospitalității, Oltenia Travel Forum, a avut loc joi, la Băile Govora.
În cadrul evenimentului, consultantul în turism al Asociației Kogayon, Cristi Pitulice, a declarat că șansa dezvoltării turismului în regiunea Oltenia de sub Munte – geoparc aspirant UNESCO – constă în valorificarea resurselor locale distinctive și în atragerea unor turiști dispuși să cheltuiască mai mult în zonă.
Potrivit reprezentantului Kogayon, regiunea din județul Vâlcea se află în prezent la coada clasamentului destinațiilor turistice din România, cu mai puțin de 2.000 de vizitatori străini anual, însă înregistrează un ritm mai rapid de creștere a vizibilității internaționale comparativ cu alte destinații turistice noi din țară.
Județul Vâlcea, la coada clasamentului destinațiilor turistice din România
„Oltenia de sub Munte din punct de vedere turistic este într-un stadiu incipient, emergent ca atare, pentru că este o destinaţie turistică nouă după standardele turismului. Ca atare, ea ca destinaţie, ca brand Oltenia de sub Munte, are doar patru ani. Partea bună este că vine foarte repede din urmă şi iată că a ajuns în zona aceasta emergentă după patru ani în condiţiile în care în zona emergentă noi mai avem nişte destinaţii precum Ţara Făgăraşului sau Ţara Haţegului, care sunt acolo de vreo zece ani. Suntem în urmă, dar ne mişcăm destul de repede şi comunităţile încep să adere la ideile noastre şi probabil că în trei – patru ani Oltenia de sub Munte va fi o destinaţie turistică consolidată”, a declarat Cristi Pitulice, joi, la deschiderea Oltenia Travel Forum de la Băile Govora.
Regiunea dispune de resurse deosebite, precum Parcul Național Buila-Vânturarița, un activ natural unic în România, dar și de obiective culturale de excepție, precum Mănăstirea Horezu și ceramica de Horezu, ambele incluse în patrimoniul UNESCO.
Toate acestea, prezentate într-un format turistic atractiv, pot atrage segmentul țintă de vizitatori, a subliniat reprezentantul Asociației Kogayon.
„Oltenia de sub Munte nu trebuie să inventeze absolut nimic, pentru că are totul aici. Nu trebuie să inventăm ceva, trebuie să luăm ceea ce avem pentru că asta este identitatea noastră. Trebuie să ajungem la nişte lucruri foarte specifice. Da, toată lumea are munţi, dar nimeni nu are Parcul Naţional Buila-Vânturariţa. Da, toată lumea are mănăstiri, dar nimeni nu are Mănăstirea Hurezi. Da, toată lumea are ceramică, dar nimeni nu mai are ceramică aici în patrimoniul UNESCO. Acestea sunt cărţile de vizită pe care noi trebuie să le folosim. Noi nu trebuie să inventăm nimic, doar trebuie să luăm un pic la pilă aceste lucruri pe care le avem, să le împachetăm într-un format turistic cât mai agreabil, pentru că în cele din urmă, ştiţi cum e vorba, ambalajul vinde marfă”, a explicat sursa citată.
Turismul trebuie să atragă venituri în comunitate
Oltenia de sub Munte poate deveni în următorii ani o destinație turistică consolidată, însă această dezvoltare nu presupune neapărat atragerea unui număr mai mare de turiști, ci un turism capabil să aducă mai mulți bani în comunitate prin valoarea experiențelor oferite, apreciază Cristi Pitulice.
„Sub 2.000 de turişti străini ajung anual în Oltenia de sub Munte. Vin pe diferite canale, vin la invitaţia unor prieteni, vin cu munca, vin pentru că sunt rezidenţi în România şi vor să viziteze Oltenia de sub Munte. Sunt foarte mute canale. Scopul nostru în ceea ce priveşte circulaţia turistică nu este însă să aducem mai mulţi turişti în zonă, ci să aducem turişti care să fie disponibili să cheltuiască mai mult în zonă. Nu neapărat turişti cu bani, ci turişti care încearcă sau mai zis înţeleg valoarea unor lucruri şi valoarea unor experienţe. Şi noi aici ne concentrăm, ne concentrăm să aducem practic numărul de înnoptări de la 1,8 către 3, iar valoarea banilor lăsată în comunitate de un număr finit de turişti, deci nu foarte mulţi, să fie de trei, patru ori mai mare decât o avem acum. În momentul de faţă avem pe turist undeva la 13-15 euro, pe care oamenii aceştia în fiecare zi îi lasă aici, în comunitate, ceea ce este ridicol de puţin. Să ajungi la 45 de euro nu este un capăt de ţară mai ales că sunt destinaţii în România care se apropie de această cifră fără absolut nicio problemă”, a adăugat consultantul în turism al ONG-ului din Vâlcea.
Serviciile turistice oferite de antreprenorii din această zonă s-au diversificat în ultimii ani, însă acestea trebuie completate cu o ofertă mai bogată de experiențe, de la cele culinare până la interacțiunea cu oamenii locului, a precizat Florin Stoican, președintele Asociației Kogayon.
Demersuril pentru Geoparcul UNESCO Oltenia de sub Munte, inițiate în 2020
„Turistul din oraş caută ce nu găseşte la oraş. Caută mâncare sănătoasă, caută natură, caută relaxare, caută aer curat, caută oameni ai locului cu care să interacţioneze şi o experienţă care să-i lase nişte amintiri.Oamenii din industrie am văzut că se uită la profilul viitorului turist, care turist e născut în era digitală, care se documentează, care caută nişte experienţe, care s-a săturat de păcăleli instagramabile sau de ţepe de la servicii care nu mai sunt de calitate. Omul care venea pe vremuri la pensiuni era cel care stătea şi mânca în curtea pensiunii, nu prea se ducea în exterior. Acum, omul care vine la pensiune prima dată se uită ce are de făcut ân zonă şi după aceea ăşi caută cazare. Deci, profilul e în continuă schimbare şi automat dacă vrei să prosperi şi să supravieţuieşti , trebuie să te adapteze. Noi le spunem tuturor antreprenorilor că diversificarea ofertei de servicii turistice reprezintă cheia, nu cazarea, nu masa. Bineînţeles că şi acestea sunt importante, trebuie să fie serviciile ridicate ca standard, dar sunt mult mai importante celelalte oferte din zonă, pentru că omul întreabă unde mă plimb, ce vizitez, cu cine mă duc, cu cine vorbesc, ce poveste aflu, cine îmi spune legenda, cum aflu cum se ţese o scoarţă sau cum mă pui în contact cu un olar care să-mi arate cum face oala”, a adăugat Stoican.
Parcul Național Buila-Vânturarița atrage anual aproximativ 25.000 de vizitatori, iar întreaga regiune circa 500.000, conform estimărilor făcute până acum, a precizat Florin Stoican.
Potrivit sursei citate, din acest an, obiectivele din zonă sunt monitorizate cu ajutorul unor senzori care numără turiștii, pentru a putea fi identificate cele mai vizitate locuri.
Geoparcul aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte este o regiune în suprafaţă de peste 635 kilometri pătraţi, ce se întinde pe teritoriul şase localităţi din judeţul Vâlcea (Vaideeni, Horezu, Costeşti, Bărbăteşti, Stoeneţti şi Băile Olăneşti).
Arealul cuprinde 18 arii naturale protejate, între care Parcul Naţional Buila Vânturariţa, 40 de geosituri (geologice şi geomorfologice) şi 65 situri culturale şi pentru biodiversitate, relatează Radio România, citând Agerpres.
Asociația Kogayon a început în vara anului 2020 demersurile pentru obținerea statutului de geoparc UNESCO pentru această regiune, inițiativă susținută de Comisia Națională a României pentru UNESCO, potrivit reprezentantei Comisiei la evenimentul de la Băile Govora.
