Filmul de weekend: The Holdovers (2023)

Respingătorul profesor Giamatti are principii și nu renunță la ele, indiferent de ce spune lumea.

Articol de Radio Vacanța, 3 februarie 2024, 13:26 / actualizat: 4 februarie 2024, 8:27

Paul Giamatti face din nou echipă cu regizorul Alexander Payne, la aproape două decenii de la apariția road-movie-ului Sideways. Acolo, Giamatti era un îndrăgostit de vinuri morocănos, devastat după un divorț, dascăl ce râvnește la rolul de scriitor.

În The Holdovers, Giamatti e și mai nesuferit, iar relația sa cu alcoolul e mult mai brutală. E tot singur, și tot cadru didactic. Predă istorie antică la un internat izolat de restul lumii. Suferă de strabism, duhnește a pește și are o limbă ascuțită, care împroașcă venin prin cuvinte alese.

Terorist la clasă, el își bate joc de băieți într-un asemenea hal încât astăzi ar fi executat în piața publică.

Firește că nu-l iubește nimeni – nici colegii nici elevii, deci lucrurile se aranjează cu ușurință în așa fel încât cu ocazia sărbătorilor de iarnă rămâne numai cu bucătăreasa șefă să păzească o mână de copii care n-au putut pleca acasă.

Iar el, deși e vacanță și i s-a spus limpede că trebuie doar să aibă grijă ca elevii să nu pățească ceva, le face program ca-n armată.

Până la urmă va rămâne cu un singur elev în custodie, și de-aici încolo se întâmplă lucrurile cu adevărat importante. Are loc și o călătorie – esențială pentru personajele noastre, întocmai ca-n Sideways-ul de care aminteam la început.

Rolul lui Giamatti din The Holdovers e plin, în aparență, de defecte. Nu te poți înțelege cu el, ridiculizează proștii, e de-a dreptul obsedat de o materie nefolositoare.

Dar respingătorul profesor are principii și nu renunță la ele, indiferent de ce spune lumea. Nu vrea să-l treacă pe fiul unui senator doar fiindcă tatăl e unul dintre principalii sponsori ai școlii.

Când crede cu adevărat în ceva, nu mai contează nici siguranța propriului loc de muncă.

Va face la final un gest radical pe care astăzi nu l-ar face aproape nimeni. Pentru că azi principiile, verticalitatea și valorile au devenit vorbe goale.

Apar des în discursurile personajelor publice, al căror singur interes este rămânerea în funcție. Iar pentru a păstra puterea, se dezic azi de un proiect pe care l-au iubit ieri, doar fiindcă între timp lumea a râs de ei.

În filmul The Holdovers, situația e diferită. Profesorul anilor 70, își taie fără ezitare craca de sub picioare, fiindcă în mintea lui atât de rigidă pentru mulți salvarea unui copil cu potențial e cel mai important lucru din lume. Altfel, de ce te-ai face dascăl?

Nu trebuie neapărat să privim acest film cu atâta seriozitate. În fond e o comedie plasată în anii 70, iar la atmosfera acelei perioade s-a muncit foarte mult. Până și genericul e similar cu cel al unei producții de acum jumătate de secol. Pare tras pe peliculă, dar a fost filmat digital și cosmetizat ulterior să pară și mai autentic.

În fine, trebuie neapărat să-l amintesc și pe tânărul Dominic Sessa, interpretul adolescentului deștept dar problematic – Angus Tully. E la primul său rol de cinema și se descurcă excelent.

Dar să știți că atunci când a trebuit – în film – să sune de la un telefon de pe vremuri – cu disc rotativ – n-a știut cum se folosește, așa că scena respectivă s-a filmat de două ori.

Tiberiu Crișan, Radio România Cluj