Ascultă Radio Vacanța Live

24 ianuarie 1859, sărbătoarea Unirii Principatelor Române

Momentul a fost un act de voinţă politică a celor două principate româneşti, Moldova şi Ţara Românească, prima etapă în crearea statului unitar român modern.

24 ianuarie 1859, sărbătoarea Unirii Principatelor Române

Articol de M P, 24 ianuarie 2025, 08:30 / actualizat: 24 ianuarie 2025, 12:41

În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Momentul a fost un act de voinţă politică a celor două principate româneşti, Moldova şi Ţara Românească, prima etapă în crearea statului unitar român modern.

Facebook | Arhivele Naționale ale României

Unirea celor două principate a început practic în anul 1848, atunci când s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu, amintește Rador Radio România.

A urmat apoi Războiului Crimeii (1853 – 1856), în urma căruia Franţa, Anglia şi Imperiul Otoman au ieşit victorioase în faţa Imperiului Rus.

În anul 1858, Marile Puteri s-au reunit în cadrul Conferinţei de la Paris, finalizată cu o Convenţie, încheiată la 7/19 august, care s-a referit şi la problematica românească.

Astfel, printr-un act internaţional care ţinea cont doar parţial de voinţa românilor, s-au stabilit norme fundamentale referitoare la situația politico-juridică a Principatelor și reorganizarea lor.

Pe baza Convenției de la Paris, se introducea principiul separației puterilor, ele urmând să fie exercitate, în fiecare Principat, de către domn și Adunarea electivă, ambele lucrând și cu participarea unui organ comun, Comisia centrală, înlocuind astfel Regulamentele Organice, actele pe baza cărora funcţionaseră cele două ţări române până atunci.

Desigur că reglementările au avut la bază şi sprijinul declarat al împăratului Napoleon al III-lea, care dorea ca în estul Europei să existe un bastion profrancez, care să contracareze influenţa Rusiei.

Practic Convenţia de la Paris consfinţea unirea formală într-un stat cu numele Principatele Unite, alegerea a doi domni, două adunări, două guverne, organizarea a două instituţii comune la Focşani – Comisia Centrală şi Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, abolirea monopolurilor şi a privilegiilor de clasă.

Deşi au existat şi voci care erau împotriva unirii, mai ales în Moldova, existând temeri că desemnarea Bucureştiului drept capitală va face ca Moldova să-şi piardă din influenţă, divanurile ad-hoc organizate în anii 1857 şi 1858 au demonstrat dorinţa de unire a populaţiei.

A urmat toamna anului 1858, când în principate a început organizarea alegerilor pentru domnitor.

La 5 ianuarie 1859, în Moldova, Adunarea electivă formată din 48 de deputaţi l-a ales în unanimitate ca domn pe Alexandru Ioan Cuza, şeful partidei unioniştilor moldoveni.

În Ţara Românească, unde alegerile urmau să se ţină pe 24 ianuarie, locţiitorii domneşti erau antiunionişti, iar Adunarea electivă era dominată de conservatori, astfel că bucureştenii au fost mobilizaţi pentru a susţine candidatura lui Cuza.

În şedinţa din 24 ianuarie 1859, deputatul Vasile Boerescu a propus candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost votat în unanimitate, stârnind mânia Porţii Otomane și a Austriei, care au considerat alegerea drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul actului nu se prevedea ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane distincte.

Astfel, Cuza a devenit domnitor al celor două principate, iar unirea lor a fost recunoscută de către marile puteri pe parcursul domniei sale.

În anul 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând astfel unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.

Constituția adoptată la 1 iulie 1866, consfinţeşte denumirea oficială, România, iar la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România.

Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza, artizanul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveni, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Mama sa, Sultana Cozadini, provenea dintr-o familie de origine greco-italiană din Constantinopol.

Cuza s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad. A învăţat până în 1831 la Iaşi, la pensionul condus de francezul Victor Cuenin, unde îi are colegi pe Mihail Kogălniceanu şi Vasile Alecsandri.

În anul 1835 îşi ia diploma de bacalaureat la Paris, apoi urmează studii universitare de drept şi medicină, pe care nu le finalizează, şi devine membru al Societăţii economiştilor de unde îşi va înainta demisia în 1840.

La 30 aprilie 1844 se căsătoreşte cu Elena Rosetti, fiica postelnicului Iordache Rosetti și a soției sale Ecaterina (Catinca) (fata logofătului Dumitrache Sturdza din Miclăușeni și sora boierilor cărturari Constantin Sturdza și Alexandru Sturdza) şi sora viitorului prim-ministru Theodor Rosetti.

În timpul Revoluţiei de la 1848, Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul „Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza, însă acesta a reuşit să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania.

A participat, de asemenea, la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina.

Ulterior devine preşedinte al judecătoriei Covurlui între 1849 – 1851 şi 1855 – 1856, director al Ministerului de Interne – în 1851, primind în această perioadă şi rangul de vornic.

La 6 iunie 1856 este numit pârcălab de Galaţi, însă imediat după decesul domnului Ghica este destituit de caimacamul Teodor Balş.

Ca formă de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însă, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României şi a primului guvern unitar, prin reformele sale – adoptarea primei Constituții românești, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, a învățământului -, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.

După domnie a plecat în exil, la Viena, apoi la Paris, unde îşi manifestă interesul de a lucra în continuare în interesul ţării pentru aducerea unui principe străin, aşa cum făgăduise şi să nu se lase dominat de sentimentul de răzbunare pe care i-l provocase actul abdicării forţate de la 11 februarie 1866.

Deşi Cuza a dorit întotdeauna să revină în ţară, principele Carol a considerat că nu este oportun din cauza situaţiei politice din cel moment.

Ulterior Cuza este răpus de boală şi se mută la Florenţa, însă moare la Heidelberg unde plecase la tratament, la 15 mai 1873, la vârsta de 53 de ani.

Este înmormântat iniţial la Biserica Domnească de lângă Palatul de la Ruginoasa, conform dorinţei sale, iar după Al Doilea Război Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi.

Patrimoniul rural, sărbătorit pe 6 septembrie
Știri miercuri, 3 septembrie 2025, 12:00

Patrimoniul rural, sărbătorit pe 6 septembrie

Cule, case memoriale și școli vechi vor prinde viață prin expoziții, tururi ghidate și întâlniri cu meșteșugari, oferind publicului o...

Patrimoniul rural, sărbătorit pe 6 septembrie
Vremea 3 septembrie: caniculă în aproape toată țara
Știri miercuri, 3 septembrie 2025, 10:04

Vremea 3 septembrie: caniculă în aproape toată țara

Astăzi, vremea se va menține călduroasă în cea mai mare parte a țării, iar în Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și Dobrogea continentală...

Vremea 3 septembrie: caniculă în aproape toată țara
Trupa Mihai Raicu a Teatrului de Nord Satu Mare începe o nouă stagiune
Știri marți, 2 septembrie 2025, 20:00

Trupa Mihai Raicu a Teatrului de Nord Satu Mare începe o nouă stagiune

Pe lângă cele șapte premiere, programul noii stagiuni include spectacole pentru copii, producții invitate și evenimente speciale. Stagiunea cu...

Trupa Mihai Raicu a Teatrului de Nord Satu Mare începe o nouă stagiune
Noi reguli pentru vizele SUA
Știri marți, 2 septembrie 2025, 18:30

Noi reguli pentru vizele SUA

Toți solicitanții de vize de non-imigrant, inclusiv copiii sub 14 ani și persoanele peste 79 de ani, vor avea nevoie, de regulă, de un interviu...

Noi reguli pentru vizele SUA
Știri marți, 2 septembrie 2025, 17:00

Noaptea Muzeelor la Sate 2025 în Bihor

Trei muzee redeschid poveștile satului pentru public. Ce vor putea descoperi vizitatorii. Pe 6 septembrie 2025, județul Bihor va fi prezent pe...

Noaptea Muzeelor la Sate 2025 în Bihor
Știri marți, 2 septembrie 2025, 15:30

Festivalul „Dumitru Fărcaș”, la Cluj, în octombrie

Înscrierile sunt deschise până în data de 15 septembrie 2025. Competiția este deschisă doar interpreților amatori, care cântă la instrumente...

Festivalul „Dumitru Fărcaș”, la Cluj, în octombrie
Știri marți, 2 septembrie 2025, 12:30

CLUJ: September Story, emoție de toamnă pe scena Operei Române

Sub bagheta dirijorului Andrei Tudor vor urca pe scenă baritonul Florin Estefan, tenorii Cristian Mogoșan și Hector Lopez și Monica Anghel. O...

CLUJ: September Story, emoție de toamnă pe scena Operei Române
Știri marți, 2 septembrie 2025, 09:28

Prognoza meteo pentru luna septembrie!

Meteorologii anunță că luna septembrie 2025 va aduce temperaturi mai ridicate decât cele obișnuite pentru această perioadă, pe întreg...

Prognoza meteo pentru luna septembrie!