Tuvalu, pe cale de dispariție: exod climatic spre Australia

Marea fugă din Tuvalu, grație „vizei climatice”, înainte ca insulele să se scufunde în ocean.

Articol de M P, 26 iulie 2025, 10:30

Peste 80% din populația insulei Tuvalu, o naţiunea insulară din Oceanul Pacific, solicită vize climatice permanente pentru a locui în Australia și a scăpa de creșterea nivelului mării, cauzată de schimbările climatice.

În fiecare an, guvernul australian oferă vize cetățenilor din Tuvalu, ca parte a unui acord privind migrația climatică, primul de acest fel din lume.

„Am primit deja 8.750 de cereri, care reprezintă 82% din cei 10.643 de locuitori ai națiunii insulare”, a declarat într-un comunicat Înaltul Comisar australian pentru Tuvalu. Cu toate acestea, în acest an, vor fi eligibile doar 280 de persoane, relatează Radio România Cluj.

Tuvalu este unul dintre locurile din lume cele mai amenințate de efectele schimbărilor climatice: doi dintre cei nouă atoli de corali ai arhipelagului au dispărut deja în mare parte sub valuri, iar oamenii de știință estimează că în următorii 80 de ani toate insulele ar putea deveni nelocuibile.

În 2024, parțial pentru a stopa influența crescândă a Chinei în regiunea Pacificului, Australia a semnat cu Tuvalu pactul Falepili Union, introducând o nouă categorie de vize „sensibile la climă”, speciale pentru cetățenii arhipelagului.

„Australia recunoaște impactul devastator pe care îl au schimbările climatice asupra mijloacelor de trai, securității și bunăstării țărilor și persoanelor vulnerabile la schimbările climatice, în special în regiunea Pacificului”, a declarat luna trecută Departamentul australian pentru Afaceri Externe pentru Agence France Presse.

„Acesta este primul acord de acest fel din lume, care deschide calea pentru o mobilitate demnă într-un moment în care impactul climatic continuă să se agraveze”.

Viza va oferi locuitorilor din Tuvalu oportunitatea de a trăi, studia și lucra în Australia.

Pactul Falepili angajează Australia să apere Tuvalu de dezastre naturale, pandemii și „agresiune militară”. În plus, acordul oferă Australiei un cuvânt de spus în toate celelalte pacte de apărare pe care Tuvalu le semnează cu alte țări.

Tuvalu este unul dintre cele 12 state care continuă să mențină relații diplomatice formale mai degrabă cu Taipei, decât cu Beijingul, care încearcă de mult timp să aducă guvernul arhipelagului în sfera sa de influență.

Statisticile privind cererile de azil au fost publicate aproape simultan cu o hotărâre istorică a Curții Internaționale de Justiție, cel mai înalt organism judiciar al Națiunilor Unite.

Judecătorii de la Haga au decis că schimbările climatice reprezintă „o amenințare existențială” și că statele au „obligații clare” de a le preveni.

Încălcarea acestor obligații constituie un „act ilicit”, iar consecințele juridice „pot include despăgubiri integrale pentru daunele suferite de statele vătămate sub formă de restituire, compensare și satisfacție. Neexercitarea de către un stat a măsurilor adecvate pentru a proteja sistemul climatic de emisiile de gaze cu efect de seră, inclusiv prin producerea sau consumul de combustibili fosili, acordarea de licențe de explorare sau furnizarea de subvenții pentru combustibili fosili, poate constitui un act internațional ilicit atribuibil statului respectiv”, a clarificat judecătorul Iwasawa Yuji, președintele Curții de la Haga.

Avizul de 140 de pagini, chiar dacă nu este obligatoriu, introduce un principiu de drept internațional care depășește cu mult angajamentele asumate de guverne în 2015 în cadrul Acordului de la Paris pentru reducerea încălzirii globale.

Curtea nu doar confirmă că responsabilitățile statelor în materie de drepturi ale omului includ respectarea limitei de 1,5°C, dar stabilește și datoria de a preveni daunele semnificative aduse mediului și obligația de a compensa daunele care nu mai pot fi reparate.

Cerută de un grup de studenți din arhipelagul Vanuatu, o națiune din Pacific care, la fel ca Tuvalu, riscă să dispară sub apă, hotărarea Curții Internaționale de Justiție va da un impuls suplimentar așa-numitelor „procese climatice” intentate în diferite țări de cetățeni și ONG-uri de mediu împotriva guvernelor sau companiilor considerate responsabile pentru criza actuală, fie prin inacțiune, fie prin emisii de gaze care modifică clima.

Surse: Rador, corriere.it