Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor: Credință, tradiție și pelerinaj

În fiecare an, pe 27 octombrie, credincioșii ortodocși din întreaga țară îl sărbătoresc pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov, ocrotitorul Bucureștiului.

Articol de M P , 27 octombrie 2025, 11:01 / actualizat: 27 octombrie 2025, 12:26

În fiecare an, pe 27 octombrie, credincioșii ortodocși din întreaga țară îl sărbătoresc pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov, ocrotitorul Bucureștiului.

Sărbătoarea este una dintre cele mai importante din calendarul ortodox și adună mii de pelerini pe Dealul Patriarhiei, la racla cu sfintele sale moaște, relatează Radio România București FM.

Cine a fost Sfântul Dimitrie cel Nou

Sfântul Dimitrie s-a născut în secolul al XIII-lea, în satul Basarabov de pe malul bulgăresc al Dunării, nu departe de actualul oraș Ruse. A dus o viață smerită și retrasă, dedicată rugăciunii și postului. După moarte, trupul său a fost găsit neputrezit, răspândind o mireasmă plăcută – semn al sfințeniei.

Moaștele sale au fost aduse la București în timpul războiului ruso-turc (1768–1774), pentru a fi ocrotite, iar în 1792 Sfântul Dimitrie a fost proclamat Ocrotitor al Bucureștilor. Canonizarea oficială a avut loc în 1955, iar cultul său este cinstit atât de Biserica Ortodoxă Română, cât și de Biserica Ortodoxă Bulgară.

Pelerinajul din 2025

Ca în fiecare an, pelerinajul de Sfântul Dimitrie cel Nou are loc la Catedrala Patriarhală, între 19 și 29 octombrie. În baldachinul special amenajat pe Dealul Mitropoliei, alături de moaștele Sfântului Dimitrie, sunt așezate spre închinare și relicvele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena, ale Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul și ale Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamț.

Slujba de hram, oficiată de Patriarhul Daniel alături de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și ierarhii Sfântului Sinod, are loc în dimineața zilei de 27 octombrie, la Altarul de Vară de pe Dealul Patriarhiei.

Tradiții și obiceiuri

Milostenia și rugăciunea sunt cele mai importante fapte în ziua Sfântului Dimitrie. Credincioșii oferă mâncare de post, colaci, fructe și vin celor nevoiași, în amintirea celor adormiți.

Bucate de post și roadele toamnei – femeile pregătesc plăcinte cu dovleac, mere coapte sau pâine caldă, considerate ofrande de mulțumire.

Zi de rugăciune și odihnă – tradiția spune că nu se lucrează în această zi, pentru ca binecuvântarea Sfântului să rămână asupra casei și a gospodăriei.

În credința populară, Sfântul Dimitrie este vestitorul iernii și ocrotitorul casei și al animalelor. Se spune că, după ziua lui, vremea începe să se răcească, iar gospodarii încep pregătirile pentru iarnă.

Sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou rămâne un moment de credință și recunoștință, dar și un prilej de reflecție asupra răbdării, smereniei și speranței care unesc oamenii, an de an, pe Dealul Patriarhiei.