Premieră a Teatrului Național Radiofonic: Dramatizarea „Ion Moraru – Fata cu miros de busuioc”, la Radio România Cultural
Scenariul radiofonic este semnat de Magda Duțu, iar regia artistică îi aparține lui Petru Hadârcă.
Articol de AP , 22 octombrie 2024, 16:10
Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută, marți, 22 octombrie, de la ora 19:00, la Radio România Cultural, dramatizarea „Ion Moraru – Fata cu miros de busuioc”.
Scenariul radiofonic este semnat de Magda Duțu, iar regia artistică îi aparține lui Petru Hadârcă.
În distribuție se regăsesc Anatol Durbală, Dan Melnic, Diana Decuseară, Annemary Ziegler, Ion Mocanu, Angela Ciobanu, Alexandru Pleșca, Olesea Sveclă, Valentin Zorilă, Petru Hadârcă, Cristina Constantinescu, Ghenadie Gâlcă, Alexandru Nedelcu, Alin Panc, Marcelo Cobzariu, Pătru Gavril, Radu Bânzaru, Orodel Olaru, Teofil Memelis, Remus Stănescu, Aliona Triboi, Daniel Tudorică, Patricia Prundea și Georgeta Cernat Elekeș.
„Ion Moraru – Fata cu miros de busuioc” este al patrulea dintre spectacolele-document avându-l ca figură centrală pe scriitorul basarabean Ion Moraru, realizate după trilogia sa autobiografică „Pustiirea – Treptele infernului – Fata cu miros de busuioc” și prezentate în premieră absolută la Teatrul Național Radiofonic, în seria „Biografii”, memorii – un proiect care are drept scop cercetarea, recuperarea unor pagini de istorie și cultură, precum și transmiterea lor publică prin intermediul spectacolului de teatru radiofonic.
Scriitorul Ion Moraru a fost un luptător pentru libertatea și demnitatea românilor din Basarabia, martor ocular al atrocităților celui de-al Doilea Război Mondial şi supraviețuitor al lagărelor staliniste din Siberia. Născut în 1929, în Mîndîc, Basarabia, el s-a stins din viață pe 9 octombrie 2019.
După ocuparea Basarabiei de către URSS, a făcut parte din organizația antisovietică Sabia Dreptății, din mișcarea de rezistență Arcașii lui Ștefan. În 1950, la 21 de ani, a fost arestat de NKVD și condamnat la 25 de ani închisoare, dintre care 10 ani de muncă silnică, în închisori din Chișinău, Odessa, Moscova, Ruzaevka (pe Volga) și în lagărele Dubovka, Maikaduk, Ekibastus, Spassk, Aktas. Acolo, a avut ocazia să se întâlnească cu cele mai luminate minți din fostul Imperiu Sovietic, printre care și Soljenițîn.
A fost eliberat în 1956, la 22 iunie, fără a fi reabilitat. În 1988 i s-a deschis un nou dosar, care nu a fost finalizat, deoarece procesele de democratizare şi perestroika demaraseră deja. A fost reabilitat în 1990, conform Decretului preşedintelui URSS, cu privire la reabilitarea tuturor victimelor represiunilor politice din anii `20 – `50.
După căderea comunismului, Ion Moraru a publicat trilogia sa autobiografică, un adevărat imn închinat jertfei românilor din Basarabia, volum care stă alături de celelalte cărți ale izbânzilor demnității românești în fața colosului sovietic, precum „20 de ani în Siberia” a Aniței Nandriș-Cudla, Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică a lui Radu Mărculescu ori mărturiile adunate în volumul „Să nu ne răzbunați”, a monahului Moise de la Mănăstirea Oașa.
Cartea a fost publicată în mai multe ediții în Basarabia, iar în România a fost publicată pentru prima dată de Mănăstirea Putna, în 2018 și reeditată în 2019. În martie 2019, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Ordinul Sanctus Stephanus Magnus pentru mireni scriitorului Ion Moraru din Mîndîc, Basarabia, la împlinirea vârstei de 90 de ani. Distincția și diploma i-au fost înmânate de arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, pe 8 martie 2019, la Mîndîc. În același context aniversar, i-a fost înmânată lui Ion Moraru şi o scrisoare de felicitare din partea Președintelui Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop.
Ion Moraru este unul dintre cei care și-au pus viața pentru limba și credința, atât de prigonite de ocupanții care au încercat să impună deznaționalizarea și ateismul, și-au pus viața pentru a-l sprijini pe aproapele să își păstreze identitatea românească. A cunoscut și martiriul închisorilor, și pe cel al vieții într o societate afectată de comunism. Sinceritatea cu care el și-a așternut povestea vieții în scris pune în fața conștiinței cititorului și cele două chipuri feminine care i au marcat existența – Lealea și Profira, cu dragostea lor curată și jertfa lor.
Spectacolele dedicate lui Ion Moraru au fost realizate în colaborare cu actori ai teatrelor din București și actori ai Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău și marchează cei 75 de ani de la al doilea val de deportări din Basarabia, în Siberia și Kazahstan (6 -7 iulie 1949).
