Poluarea provocată de distrugerea barajului de pe Nipru, fără efecte în sectorul românesc al Mării Negre

Poluarea înregistrată după distrugerea barajului de pe Nipru, Ucraina, nu a avut efecte în sectorul românesc al Mării Negre, se arată într-un comunicat remis vineri de Statul Major al Forţelor Navale (SMFN).

Articol de Daniel Țăndăreanu, 8 iulie 2023, 14:17

Potrivit sursei, după distrugerea barajului de pe Fluviul Nipru, de la Nova Kahovka, de către Federaţia Rusă, în noaptea de 5 spre 6 iunie, specialiştii Forţelor Navale Române de la Direcţia Hidrografică Maritimă au monitorizat deplasarea maselor de apă din nord-vestul Mării Negre, în scopul realizării predicţiilor privind apariţia pericolului de mine în zona litoralului românesc.

Potrivit rezultatelor studiilor, unda de poluare a rămas concentrată în zona golfului Nipru-Odessa, iar dispersia acesteia s-a produs în Odessa, sub formă de evantai.

‘La data de 6 iulie 2023, în zona românească a Mării Negre, nu au fost observate consecinţe sau efecte directe ale poluării de pe Fluviul Nipru, pe termen scurt sau mediu. Distrugerea barajului de la Nova Kahovka a avut impact numai pentru zona Nipru-Odessa, debitul mare şi curenţii tip evantai de la gurile de vărsare ale Dunării având un rol important în devierea circulaţiei curenţilor marini de suprafaţă din partea de nord-vest a Mării Negre’, se specifică în sursa amintită.

SMFN menţionează că debitul mare al Dunării din perioada 12-26 iunie a împiedicat ca posibile cantităţi de poluant să ajungă în zona de mică adâncime de pe litoralul românesc.

‘Înfloririle algelor, observate în imaginile satelitare analizate, au fost rezultatul nutrienţilor care au fost aduşi de Dunăre. Concentraţii mai ridicate de nitraţi şi nitriţi, cu provenienţă din Nipru, este posibil să se înregistreze în zona de mare adâncime a Mării Negre, dar acestea s-au combinat cu concentraţiile aduse de Dunăre. Din ultimele observaţii satelitare şi din estimări, o mare parte din unda (pana) de poluant s-a concentrat în zona de mică adâncime (Odessa), care a fost direcţionată spre ţărmul ucrainean, în proporţie semnificativă’, se mai arată în comunicat.

Rezultatele studiilor, care au avut la bază date despre vânt şi curenţii de suprafaţă din zona de interes, nu au relevat consecinţe, ca efect direct al poluării de pe Nipru cu ulei tip mineral sau petrolier, în sectorul maritim românesc din Marea Neagră.

Potrivit sursei amintite, în partea de nord-vest a Mării Negre, în care este inclusă şi zona de interes Nova Kahovka – Odessa – România, circulaţia generală de suprafaţă a curenţilor marini poate fi descrisă, în linii mari, ca un flux inelar major, care se roteşte în sens invers acelor de ceasornic, cu o viteză de la 8 până la 18 centimetri pe secundă.

Foto – Primăria Năvodari