O altă pagină de istorie: Linia ferată ce urma să lege Muntenia de Dobrogea și Podul feroviar de la Giurgeni

După construirea liniei Fetești – Cernavodă și a Podului Carol I, a fost gândită o a doua traversare feroviară a Dunării, dar, care, din păcate, a ajuns doar până pe malul stâng al fluviului. În planul inițial din 1923, noua linie ar fi trebuit să treacă Dunărea în dreptul localității Hârșova, ulterior s-a decis ca traversarea să se facă în zona Giurgeni. 

Articol de Adina Sîrbu , 22 septembrie 2023, 09:39

Este vorba de „programul de dezvoltare“ a căilor ferate, cunoscut și ca „Programul ing. Nicolae Petculescu“ în care apare planul construcției liniei ce urma să conecteze Muntenia de Dobrogea, ruta aleasă fiind  Făurei – Țăndărei – Giurgeni – Hârșova – Carol I (Nicolae Bălcescu în prezent) – Canara – Medeea – Constanța.

Astfel, linia urma să treacă Dunărea prin zona Giurgeni, pe un pod lung de 800 de m. Din acest plan s-a pus în operă și dat în circulație, numai sectorul Țăndărei – Lunca Dunării (16 km), la 10.12.1942, cu caracter strategic important, pentru vremea respectivă. Linia a fost distrusă parțial în anul 1944 în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, după cum se arată în ”Monografia Căii ferate Urziceni-Slobozia Veche-Țăndărei-Giurgeni“ de Radu Bellu.

Lucrările la linia Lunca Dunării – Giurgeni (simplă neelectrificată), lungă de 5,2 km, s-au reluat în august 1966 și a fost dată în folosință un an mai târziu, pentru organizarea de șantier a podului peste Dunăre de la Giurgeni.

Regimul comunist a decis înlăturarea din proiect a segmentului feroviar al podului de la Giurgeni, care a fost inaugurat la 24.12.1970 doar pentru traficul auto, iar linia ferată Țăndărei – Giurgeni a rămas deschisă pentru marfă/călători. De asemenea, nici restul liniei Giurgeni – Constanța nu s-a mai realizat.

Segmentul dintre Gura Ialomiței – Lunca Dunării – Giurgeni a fost închis după inundațiile majore din anul 1975, când Dunărea a atins cote record.

Linia Țăndărei – Giurgeni a fost dezafectată definitiv în perioada 2000-2001.

 Foto: CFR Infrastructură Constanța; foto schițe: Pascale Roibu