Mitul comorilor ascunse în satele din România

Fiecare sat din România are o poveste despre o ulcică plină cu galbeni, despre un cazan cu monede sau despre cufere ascunse.

Articol de Marian Stoica , 14 decembrie 2025, 09:30

România este o țară bogată în legende, iar mitul comorilor îngropate în satele uitate, fie că vorbim de aurul ascuns de haiduci, de averile boierilor în vremuri de restriște sau de banii lăsați de turci, este încă viu.

Mulți români cred cu tărie că sub casele vechi și în grădinile părăsite se află o bogăție neprețuită. Ceea ce se descoperă, însă, de cele mai multe ori, nu este aurul la care visează căutătorii, ci obiecte cu o valoare istorică mult mai mare.

Fiecare sat din România are o poveste despre o ulcică plină cu galbeni, despre un cazan cu monede sau despre cufere ascunse sub nucul bătrân sau în fundația casei, relatează Radio România Antena Satelor.

Aceste povești nu sunt neapărat simple invenții; ele își au rădăcina într-o realitate istorică simplă: lipsa de încredere în bănci și instabilitatea politică din secolele trecute. Oamenii obișnuiți nu aveau unde să își depoziteze economiile în siguranță.

De ce îngropau oamenii banii?

În timpul războaielor (cum ar fi Războiul Ruso-Turc sau cele Mondiale), al invaziilor sau al schimbărilor rapide de regim, îngropatul banilor sau al obiectelor de preț era singura metodă sigură de a-și proteja agoniseala.

Omul simplu știa că, în cel mai rău caz, dacă ar fi ucis sau nevoit să fugă, bunurile sale ar fi rămas acolo, sub pământ, așteptându-l. Această practică era cu atât mai comună cu cât se temeau de furt sau de confiscările impuse de autorități.

Ce se găsește, de fapt?

Când arheologii sau simplii proprietari de terenuri găsesc ceva, rareori este vorba despre aur masiv sau cufere pline de ruble țariste. Cele mai frecvente descoperiri sunt:

Monede izolate sau mici tezaure: De multe ori sunt monede de argint sau cupru, care erau folosite în circulația zilnică, îngropate în cantități mici.

Obiecte de uz casnic: Fragmente de ceramică, unelte vechi, sau chiar bijuterii populare, care, deși nu au valoare mare ca metal prețios, sunt extrem de importante pentru istorici.

Resturi arheologice: În special în satele aflate pe vechi rute comerciale sau în apropierea cetăților, se găsesc vestigii din perioada dacică, romană sau medievală, care de multe ori sunt confundate cu „comorile turcești” din folclor.

Cazuri concrete și fascinante din România

Chiar dacă multe dintre poveștile auzite la gura sobei sunt doar legende, istoria ne dovedește că pământul României a ascuns și adevărate averi, iar destinele celor care le-au găsit s-au schimbat radical, nu întotdeauna în bine.

Cel mai faimos caz rămâne „Cloșca cu puii de aur”, descoperită în 1837 la Pietroasele, în județul Buzău.

Doi țărani simpli, Ion Lemnaru și Stan Avram, au găsit comoara de 19 kilograme de aur în timp ce săpau într-o carieră de piatră. De frica autorităților, au ascuns tezaurul în podul casei timp de un an, fără să spună nimănui.

Din păcate, descoperirea nu le-a adus bogăția visată; după ce au încercat să vândă bucăți din el, autoritățile au aflat, iar cei doi au murit săraci și hărțuiți de anchete, aurul aducându-le doar necazuri.

Goana după aurul dacic din Munții Orăștiei – O altă „goană după aur” s-a petrecut mult mai recent, după anii ’90, în Munții Orăștiei.

Mai multe grupuri de căutători neautorizați au scotocit pădurile din zona cetăților dacice și au scos la iveală faimoasele brățări plurispiralice din aur masiv.

Mânați de lăcomie, aceștia au vândut comorile ilegal pe piața neagră din străinătate. Finalul a fost însă unul previzibil: statul român a recuperat mare parte din brățări prin Interpol, iar căutătorii de comori au ajuns la închisoare, dovedind că aurul obținut prin furt nu aduce niciodată liniște.

Tezaurul de la Golești (Vrancea) – Oala cu arginți – Există însă și exemple fericite, care ne arată că cinstea este singura cale sigură către câștig.

Un caz mai recent, din 2013, este cel al unui tânăr din județul Vrancea care a găsit în pădure, cu ajutorul unui detector de metale deținut legal, o oală plină cu 179 de monede vechi de argint.

Băiatul nu a încercat să le ascundă, ci a anunțat imediat autoritățile și a predat comoara la muzeu. Pentru gestul său corect, statul român l-a răsplătit oficial cu o sumă importantă de bani, demonstrând că respectarea legii este cea mai sigură metodă de a te bucura de o astfel de descoperire.

Tezaurul și legea în România

Este crucial de știut că, în România, conform Legii, orice tezaur (obiecte din metale prețioase sau nu, de valoare arheologică/istorică) descoperit accidental aparține Statului Român.

Cel care face descoperirea are obligația legală de a anunța autoritățile (primăria sau poliția) în maximum 72 de ore.

Descoperitorul onest are dreptul la o recompensă care poate ajunge la 30% din valoarea tezaurului.

Ignorarea legii și păstrarea sau vânzarea obiectelor pot duce la urmări penale.