La mulți ani, aviatori!
Articol de Mihaela Ioniță, 20 iulie 2023, 11:05 / actualizat: 20 iulie 2023, 12:19
În fiecare an, la 20 iulie este sărbătorită Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene.
La această dată, potrivit calendarului ortodox, este prăznuit Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, ocrotitorul spiritual al aviatorilor.
Aviaţia militară română a luat naştere în anul 1910, primul avion militar, proiectat de Aurel Vlaicu şi realizat de Arsenalul Armatei zburând la 17 iunie 1910, se arată în volumul ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). Un an mai târziu, în 1911, au fost brevetaţi primii ofiţeri ca piloţi, iar în 1912 s-a creat prima şcoală de zbor, urmând ca prima lege de organizare a aeronauticii să apară în 1913, potrivit Forțelor Aeriene Române.
În 1915, a luat fiinţă Corpul de Aviaţie, aviaţia devenind astfel armă de sine stătătoare, iar în 1917, a fost înfiinţată Direcţia Aeronauticii din Marele Cartier General român. Tot în 1915, a apărut insigna de aviator român. Pentru ofiţeri, insigna era din metal de culoare argintie şi se purta pe piept în partea stângă, iar pentru subofiţeri se confecţiona din mătase de aceeaşi culoare şi se purta pe mâneca stângă. Un an mai târziu, în 1916, s-a înfiinţat artileria antiaeriană română. Corpul de artilerie antiaeriană se afla în subordinea Cetăţii Bucureşti şi consta în special din cadre şi trupă de artilerie de fortificaţii, având tunuri adaptate pentru trageri antiaeriene de către coloneii Burileanu şi Negrei.
În 1917, aeronautica română a participat la marile bătălii purtate de armata română în sudul Moldovei (Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz) îndeplinind misiuni de informaţii, atac asupra poziţiilor inamice, vânătoare şi apărare antiaeriană.
Anii ’20 au fost cei ai celei de-a doua generaţii de aviatori şi artilerişti antiaerieni români. Au apărut flotilele aeriene şi regimentele AA.
În anul 1923, s-a înfiinţat Inspectoratul General al Aeronauticii din Statul Major General, la 1 ianuarie 1924 aeronautica s-a transformat în categorie de forţe, fiind pusă sub autoritatea Inspectoratului general al aeronauticii, iar în 1932 a luat fiinţă Subsecretariatul de Stat al Aerului din Ministerul de Război. În 1936 s-a înfiinţat Ministerul Aerului şi Marinei, cea mai înaltă formă de autonomie pe care au avut-o aviaţia şi marina. Prima personalitate care a ocupat funcţia de ministru a fost comandorul (r) ing. Radu Irimescu, veteran al Primului Război Mondial. Ministerul a fost desfiinţat în septembrie 1940.
În perioada 1941-1945, aviaţia şi artileria antiaeriană române au participat la toate campaniile purtate de armata română în cel de-al Doilea Război Mondial. În 1950, aviaţia militară a primit denumirea de Forţele Aeriene Militare.
Între 1951 şi 1960, Forţele Aeriene Române au trecut la înzestrarea modernă, specifică etapei postbelice. În acest deceniu, în cadrul unităţilor sale au apărut avioanele cu reacţie, elicopterele, staţiile de radiolocaţie şi rachetele sol-aer.
Avionul MiG-21 a intrat în înzestrarea Forţelor Aeriene Române în 1962. Prima variantă a fost F-13 (fără radiolocator de bord). Primele avioane MiG-21 au înzestrat o escadrilă din Regimentului 91 Aviaţie Vânătoare de la Deveselu.
În anul 1977, Forţele Aeriene Militare sunt redenumite, primind numele de Aviaţia Militară, la 1 mai acelaşi an fiind înfiinţat Comandamentul Aviaţiei Militare.
În 1972, aviaţia civilă fusese trecută în subordinea MApN, în cadrul căruia fusese înfiinţat Comandamentul Aviaţiei Civile – TAROM, care şi-a încetat activitatea în 1976, în locul său fiind creat Departamentul Aviaţiei Civile, în cadrul aceluiaşi minister.
Între anii 1971 şi 1985, au zburat prototipurile mai multor aeronave create de industria aeronautică română pentru Forţele Aeriene (elicopterele IAR 316 si IAR 330, avionul de şcoală faza I IAR 823, avionul de atac la sol IAR 93 şi avionul de şcoală cu reacţie IAR 99).
Un moment important în acest domeniu l-a constituit participarea, între 14 şi 22 mai 1981, a cosmonautului român Dumitru Prunariu la misiunea Soiuz-40. Împreună cu Leonid Popov, acesta a realizat experimente ştiinţifice, majoritatea fiind de concepţie românească, cu aparatura realizată în România.
La 14 mai 1981 a fost lansată nava cosmică ‘Soiuz-40’, cu echipaj comun româno-sovietic format din comandantul navei, Leonid Popov (stg.) şi pilotul cosmonaut, Dumitru Prunariu (dr.); lansarea navei s-a făcut de pe cosmodromul Baikonur; aterizarea pe pământ a celor doi cosmonauţi.
La 2 martie 1990, s-a înfiinţat Muzeul Aviaţiei (astăzi Muzeul Naţional al Aviaţiei Române). Actualul sediu se află în hangarele de pe partea de sud a fostului Aerodrom Militar Pipera (şoseaua Fabrica de Glucoză).
Ulterior, Forţele Aeriene au cunoscut un amplu proces de reorganizare, astfel că, în 1993, s-a înfiinţat Statul Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene, devenit în anul 2000 Statul Major al Forţelor Aeriene, ce are menirea de a coordona apărarea spaţiului aerian al României.
După ce România a semnat aderarea la ”Parteneriatul pentru Pace” (1994), un pas important către integrarea în structurile euro-atlantice, capacitatea de luptă a Forţelor Aeriene Române a fost îmbunătăţită prin programe de modernizare a tehnicii existente şi, începând cu anul 2005, Forţele Aeriene Române au participat la misiuni în diverse teatre de operaţii, cum ar fi Althea (Bosnia, 2005), KAIA (Afganistan, 2006 şi 2011-2012), Baltica 07 (Ţările Baltice, 2007).
În Capitală, la Monumentul Eroilor Aerului din Piaţa Aviatorilor, va avea loc joi, de la ora 11:00, tradiționala ceremonie militară şi religioasă cu depuneri de coroane de flori în memoria eroilor aviatori.
Pe cerul Bucureștiului vor zbura aeronave militare aparţinând Forţelor Aeriene Române: F-16 Fighting Falcon, C-130 Hercules, C-27J Spartan, IAR-330 și IAR-99, dar și elicoptere tip EC-135 aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, elicoptere tip IAR 330 ale Serviciului Român de Informaţii, o aeronavă Boeing 737 aparținând Tarom, aeronave de tip Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene precum și aeronave Extra 300 aparținând Aeroclubului României.
