Ascultă Radio Vacanța Live

Floarea de colț, simbol al purității și al rezistenței montane

Floarea de colț, simbol al purității și al rezistenței montane

Articol de Andrei Enache, 5 martie 2025, 11:26

Floarea de colț (Leontopodium alpinum), cunoscută și sub denumirea de „Floarea Reginei”, este una dintre cele mai rare și mai apreciate plante montane din România. Aceasta face parte din familia Asteraceae, alături de floarea-soarelui și margareta. Deși pare o singură floare, este de fapt o inflorescență formată din zeci sau chiar sute de flori mici, înconjurate de frunze albe catifelate, care îi conferă aspectul distinctiv de stea.

Adaptată condițiilor extreme de munte, floarea de colț crește pe versanții stâncoși și însoriți ai Munților Carpați, la altitudini de 1.800–3.000 de metri. Perii alb-argintii care îi acoperă frunzele și tulpina o protejează de frig, radiații ultraviolete și uscăciune.

În România, ea poate fi întâlnită în masivele Rarău, Ceahlău, Bucegi, Făgăraș, Retezat și alte zone montane.

Această plantă este protejată prin lege încă din 1933, când a fost declarată „monument al naturii”, datorită eforturilor botanistului Alexandru Borza. Culegerea florii de colț este interzisă, iar în trecut, legea prevedea amenzi și chiar închisoare pentru cei care o distrugeau. Protecția sa strictă se aplică și în alte țări, precum Austria, Germania, Italia și Elveția.

Floarea de colț a fost întotdeauna înconjurată de mituri și legende. O poveste românească spune că floarea s-a născut dintr-o stea căzută din cer, care și-a găsit locul printre stâncile Bucegilor. În cultura populară, bărbații își demonstrau dragostea aventurându-se pe creste periculoase pentru a culege o floare de colț și a o dărui iubitei.

Imaginea acestei flori delicate, dar rezistente, a fost intens folosită de-a lungul timpului. În anii 1990, floarea de colț a trecut printr-un rebranding cultural, recăpătându-și prestigiul după ce, în secolul XX, fusese considerată un simbol kitsch, apărând pe suveniruri ieftine. Astăzi, este un simbol al purității, tradiției și legăturii omului cu natura.

Pe lângă semnificația sa culturală, floarea de colț are și proprietăți benefice. În medicina populară, era folosită pentru efectele sale antiinflamatoare, iar în cosmetică este apreciată pentru capacitatea sa de a proteja pielea de radiațiile UV și de îmbătrânire prematură. Substanțele active din această plantă sunt folosite în creme și loțiuni anti-aging.

Floarea de colț este simbol național în mai multe țări, inclusiv România, unde apare pe bancnota de 50 de lei, alături de Aurel Vlaicu.

În Elveția, este atât de apreciată încât apare pe insignele armatei și chiar pe avioanele Swiss Airlines.

Rezistența sa extraordinară a transformat-o într-un simbol universal al frumuseții și al supraviețuirii în condiții extreme.

CLUJ: Zilele Recoltei, sărbătoarea toamnei
Știri marți, 15 septembrie 2026, 09:00

CLUJ: Zilele Recoltei, sărbătoarea toamnei

Platoul Sălii Sporturilor „Horia Demian” din Cluj-Napoca găzduiește o nouă ediție a Zilelor Recoltei. Timp de trei zile, în perioada 18 –...

CLUJ: Zilele Recoltei, sărbătoarea toamnei
Filă de istorie: Inaugurarea podului de la Cernavodă, legătura feroviară care a apropiat Dobrogea de restul țării
Știri luni, 14 septembrie 2026, 19:18

Filă de istorie: Inaugurarea podului de la Cernavodă, legătura feroviară care a apropiat Dobrogea de restul țării

La 14 septembrie 1895, Regele Carol I inaugura la Cernavodă sistemul de poduri proiectat de echipa de ingineri români condusă de Anghel Saligny....

Filă de istorie: Inaugurarea podului de la Cernavodă, legătura feroviară care a apropiat Dobrogea de restul țării
TULCEA: Expoziție foto-documentară Patrimoniul cultural și natural al Dobrogei
Știri luni, 14 septembrie 2026, 18:30

TULCEA: Expoziție foto-documentară Patrimoniul cultural și natural al Dobrogei

Marți, 15 septembrie 2026, ora 11:00, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea și Institutul Levant de Studii Avansate...

TULCEA: Expoziție foto-documentară Patrimoniul cultural și natural al Dobrogei
MINAC: 14 septembrie 1860 – Inaugurarea căii ferate dintre Constanța și Cernavodă, prezentată în ziarul american The Living Age
Știri luni, 14 septembrie 2026, 14:05

MINAC: 14 septembrie 1860 – Inaugurarea căii ferate dintre Constanța și Cernavodă, prezentată în ziarul american The Living Age

De-a lungul secolului al XIX-lea, până pe 14 noiembrie 1878, Dobrogea a continuat să se afle sub stăpânirea Imperiului Otoman. Unul dintre cele...

MINAC: 14 septembrie 1860 – Inaugurarea căii ferate dintre Constanța și Cernavodă, prezentată în ziarul american The Living Age
Știri luni, 14 septembrie 2026, 07:00

Constanța devine capitala europeană a navomodelismului

În perioada 14–20 septembrie 2026, Constanța găzduiește Campionatul European de Navomodelism Clasa C – NAVIGA, una dintre cele mai importante...

Constanța devine capitala europeană a navomodelismului
Știri duminică, 13 septembrie 2026, 15:30

GORJ: „Rădăcinile din Vladimir. Copilul care a visat o națiune” – manifestare dedicată memoriei lui Tudor Vladimirescu

Joi, 17 septembrie 2026,  la Casa Memorială Tudor Vladimirescu” din comuna Vladimir are loc evenimentul „Rădăcinile din Vladimir. Copilul...

GORJ: „Rădăcinile din Vladimir. Copilul care a visat o națiune” – manifestare dedicată memoriei lui Tudor Vladimirescu
Știri vineri, 11 septembrie 2026, 18:30

Muzeul Comunismului din Sfântu Gheorghe va fi inaugurat în octombrie

Muzeul Comunismului din Sfântu Gheorghe, realizat printr-un proiect cofinanţat prin PNRR, va fi inaugurat luna viitoare, iar, potrivit primarului...

Muzeul Comunismului din Sfântu Gheorghe va fi inaugurat în octombrie
Știri vineri, 11 septembrie 2026, 17:00

Proiect de lege: Sancţiuni pentru turiştii care ignoră indicaţiile salvamarilor

Amenzi pentru turiştii care sfidează avertismentele salvamarilor şi intră în mare când steagul roşu este arborat. Un proiect de lege aflat pe...

Proiect de lege: Sancţiuni pentru turiştii care ignoră indicaţiile salvamarilor