Floarea de colț, simbol al purității și al rezistenței montane

Protejată prin lege încă din 1933, floarea de colț a fost declarată „monument al naturii” datorită eforturilor depuse botanistul Alexandru Borza.

Articol de AP , 5 martie 2025, 11:26

Protejată prin lege încă din 1933, floarea de colț a fost declarată „monument al naturii” datorită eforturilor depuse botanistul Alexandru Borza.

Floarea de colț (Leontopodium alpinum), cunoscută și sub denumirea de „Floarea Reginei”, este una dintre cele mai rare și mai apreciate plante montane din România. Aceasta face parte din familia Asteraceae, alături de floarea-soarelui și margareta. Deși pare o singură floare, este de fapt o inflorescență formată din zeci sau chiar sute de flori mici, înconjurate de frunze albe catifelate, care îi conferă aspectul distinctiv de stea.

Adaptată condițiilor extreme de munte, floarea de colț crește pe versanții stâncoși și însoriți ai Munților Carpați, la altitudini de 1.800–3.000 de metri. Perii alb-argintii care îi acoperă frunzele și tulpina o protejează de frig, radiații ultraviolete și uscăciune.

În România, ea poate fi întâlnită în masivele Rarău, Ceahlău, Bucegi, Făgăraș, Retezat și alte zone montane.

Această plantă este protejată prin lege încă din 1933, când a fost declarată „monument al naturii”, datorită eforturilor botanistului Alexandru Borza. Culegerea florii de colț este interzisă, iar în trecut, legea prevedea amenzi și chiar închisoare pentru cei care o distrugeau. Protecția sa strictă se aplică și în alte țări, precum Austria, Germania, Italia și Elveția.

Floarea de colț a fost întotdeauna înconjurată de mituri și legende. O poveste românească spune că floarea s-a născut dintr-o stea căzută din cer, care și-a găsit locul printre stâncile Bucegilor. În cultura populară, bărbații își demonstrau dragostea aventurându-se pe creste periculoase pentru a culege o floare de colț și a o dărui iubitei.

Imaginea acestei flori delicate, dar rezistente, a fost intens folosită de-a lungul timpului. În anii 1990, floarea de colț a trecut printr-un rebranding cultural, recăpătându-și prestigiul după ce, în secolul XX, fusese considerată un simbol kitsch, apărând pe suveniruri ieftine. Astăzi, este un simbol al purității, tradiției și legăturii omului cu natura.

Pe lângă semnificația sa culturală, floarea de colț are și proprietăți benefice. În medicina populară, era folosită pentru efectele sale antiinflamatoare, iar în cosmetică este apreciată pentru capacitatea sa de a proteja pielea de radiațiile UV și de îmbătrânire prematură. Substanțele active din această plantă sunt folosite în creme și loțiuni anti-aging.

Floarea de colț este simbol național în mai multe țări, inclusiv România, unde apare pe bancnota de 50 de lei, alături de Aurel Vlaicu.

În Elveția, este atât de apreciată încât apare pe insignele armatei și chiar pe avioanele Swiss Airlines.

Rezistența sa extraordinară a transformat-o într-un simbol universal al frumuseții și al supraviețuirii în condiții extreme.