Despre unicitatea Deltei Dunării, de Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale

De Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale, vorbim despre unicitatea Deltei Dunării și importanța protejării biodiversității zonei, cu o valoare inestimabilă pentru patrimoniul universal natural.

Articol de M P , 11 ianuarie 2024, 16:52

Pe 11 ianuarie este marcată Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale, care are ca scop accentuarea importanței protecției și conservării unor habitate și specii naturale importante, care se întind pe suprafețe mari și cuprind complexe de ecosisteme terestre sau acvatice – lacuri și cursuri de apă, zone umede cu specii de floră și faună unice, anunță Radio România Constanța. 

Despre unicitatea și importanța Rezervației Biosferei Delta Dunării

De Ziua Mondială a Parcurilor și Rezervațiilor Naturale, vorbim despre unicitatea și importanța Rezervației Biosferei Delta Dunării, cea mai importantă și mai extinsă rezervație naturală din sud-estul Europei.

“Este un loc unic! Nu doar România, ci mare parte din Europa și din lume nu poate să se laude cu o locație cum este Rezervația Biosferei Delta Dunării. Pe lângă faptul că se pot admira de către turiști specii, habitate unice, Rezervația Biosferei având și locuitori aici se încearcă crearea și menținerea echilibrului între om și natură. Și zic eu că reușim într-o bună măsură. Dar este locul în care natura oferă pe cât de mult este respectată. Și noi ne dorim să respectăm fiecare specie și fiecare habitat de aici, astfel încât să poată rezista. Ba din contră, să-i creăm toate premisele unei conservări din ce în ce mai bune”, a spus directorul executiv al ARBDD, Viorica Bâscă.

Ce alte caracteristici îi conferă rezervației unicitatea?

“Este o zonă unică și pentru suprafața foarte mare pe care ocupă, 580.000 de hectare, este o zonă umedă foarte importantă, este sit Ramsar, este patrimoniu UNESCO, mare parte din rezervație, adică putem nu doar să concluzionăm că este frumoasă, este o atracție turistică, ci putem spune că într-adevăr este unică și trebuie protejată pentru tot ceea ce ea ne poate oferi”, a adăugat Viorica Bâscă.

Efectele războiului din Ucraina

În contextul războiului din Ucraina și al traficului intens înregistrat pe braţele Dunării, dar și având în vedere că 80% din suprafaţa RBDD este pe teritoriul României și 20% pe cel al Ucrainei, la jumătatea lui decembrie 2023, Rewilding Europe, Rewilding Ucraina şi administraţiile din Ucraina şi România ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au început activitatea pentru un proiect care are drept obiectiv identificarea efectelor acestui război asupra rezervaţiei.

Guvernatorul RBDD, Bogdan Bulete, a declarat că proiectul este susţinut financiar de Rewilding Europe şi ar putea să primească finanţări europene:

„Lucrăm cu trei parteneri, Rewilding Europe, Rewilding Ucraina şi administraţia rezervaţiei din Ucraina, pentru a identifica problemele generate de conflict şi interesul comun este de a vedea cum acest conflict a avut repercusiuni în special asupra exosistemelor deltaice din cele două ţări. În momentul de faţă, suntem la nivelul în care ne creionăm câteva direcţii. Este posibil ca în funcţie de direcţiile pe care le creionăm şi ceea ce ne dorim să facem să accesăm şi un program Next Interreg”.

Delta Dunării, a treia deltă din Europa

Delta Dunării este a treia deltă din Europa, după Volga şi Kuban, este una dintre cele mai mari zone umede din lume – ca habitat al păsărilor de apă, dar şi cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri din lume.

Cu cele 30 de tipuri de ecosisteme şi cele peste 9.000 de specii de floră şi faună identificate până în prezent, 38 din acestea fiind noi pentru ştiinţă, constituie o bancă de gene naturală de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal, fiind a treia zonă din lume în ceea ce priveşte biodiversitatea după Bariera de Corali, Australia, şi Arhipelagul Galapagos, Ecuador.

Valoarea universală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în reţeaua internaţională a Rezervaţiilor Biosferei, în 1990, în cadrul Programului „Omul şi Biosfera” lansat de UNESCO.