Băile Herculane: Secarea izvoarelor de ochi şi de stomac alungă turiştii
Articol de M P, 28 august 2024, 14:00
Autorităţile locale investighează cauzele secării a două izvoare esenţiale din stațiunea Băile Herculane: Izvorul de ochi şi Izvorul de stomac.
La Primăria Băile Herculane a avut loc săptămâna trecută o dezbatere publică privind situaţia creată în urma secării izvoarelor de ochi şi de stomac din staţiunea de pe Valea Cernei, informează Rador.
Au participat reprezentanţi ai compartimentului de urbanism din cadrul primăriei Băile Herculane, consilieri locali, dar şi localnici şi turişti interesaţi de această problemă.
Potrivit declaraţiilor consilierului judeţean Doru Coşei, situaţia este alarmantă. Investigaţiile preliminare au scos la iveală că secarea izvoarelor ar putea fi legată de activităţi de foraj ilegale, desfăşurate începând cu anul 2016:
„Am pierdut două izvoare esenţiale, Izvorul de ochi şi Izvorul de stomac şi nu ştim dacă le vom mai putea recupera. Primăria Băile Herculane va face toate demersurile pentru a se investiga cum trebuie aceste probleme. Facem echipă cu autorităţile, facem echipă cu cetăţenii şi vom lupta pentru obţinerea acestor izvoare. Autorităţile ne-au pus la dispoziţie toate documentele, am văzut care este problema. Din cauza unor avize acolo s-a continuat un foraj din 2016 care era total în ilegalitate. Şi s-a continuat această ilegalitate punând-o în legalitate”.
Autorităţile locale s-au angajat să investigheze în detaliu cauzele secării izvoarelor şi să ia măsuri urgente pentru a remedia situaţia.
Se vor efectua analize amănunţite ale apei şi studii geotehnice pentru a identifica sursa problemei şi pentru a găsi soluţii viabile.
Cu toate acestea, viitorul izvoarelor termale de la Băile Herculane rămâne incert.
De cealaltă parte, turiştii sunt dezamăgiţi, mulţi alegând staţiunea Băile Herculane tocmai pentru beneficiile aduse de tratamentele cu apă termală:
„Eu vin aici de peste 30 de ani, din 1986, pentru că am probleme cu ochii. Deci dacă a secat Izvorul de ochi eu n-o să mai vin aici şi mulţi n-o să mai vină. Şi pe la hoteluri am înţeles că e criză de apă. Eu am venit săptămâna asta şi n-am făcut baie deloc pentru că hotelul unde sunt cazat nu are apă. Eu spun că localnicii de aici să se lupte pentru bogăţiile minerale ale acestei staţiuni pentru că izvoarele astea au curs de 2000 de ani şi acum îşi bate cineva joc. E păcat!”.
Băile Herculane erau faimoase în Imperiul Roman şi Imperiul Austro-ungar, informează Radio România Reșița.
Locul a fost descoperit, se pare, înainte de anul 102 de către romani.
Prima consemnare, însă, a Băilor Hercualne este după 153 d.C.:
„Zeilor şi divinităților apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimişi ca delegaţi romani să asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcându-se nevătămaţi, au ridicat acest prinos de recunoştinţă”.
Au urmat secole de folosire în derizoriu. După 1740, urmează o nouă perioadă de glorie. Clădiri civile, locuinţe, izvoare recondiţionate. Tipar de gândire austro-ungar, în stil baroc. Băile Herculane au fost vizitate de Împăratul Iosif al II-lea, împăratul Francisc I şi Împărăteasa Carolina, împăratul Franz Iosef şi împărateasa Elisabeta.
În 1852, împăratul Austriei considera Băile Herculane ca fiind „cea mai frumoasă staţiune de pe continent”.
