1 Mai – Ziua Internațională a Muncii
Ziua Muncii îşi are originile în revoluţia industrială din secolul al XIX-lea. La acea vreme, muncitorii erau obligaţi să muncească până la 15 ore pe zi.
Articol de M P , 1 mai 2025, 09:00
Ziua Muncii îşi are originile în revoluţia industrială din secolul al XIX-lea. La acea vreme, muncitorii erau obligaţi să muncească până la 15 ore pe zi.
Ziua Muncii, este marcată de peste 90 de țări din toată lumea, fie la 1 Mai sau la alte date, drept omagiu adus muncitorilor care au luptat pentru obținerea unor drepturi sociale şi economice.
Aceasta a apărut în Statele Unite ale Americii, în secolul XIX, după care a început să fie sărbătorită și în România, într-un mod diferit față de cel din prezent, relatează Radio România.
SUA şi Canada marchează Ziua Muncii în prima zi din luna septembrie. În Australia, fiecare stat are o zi a muncii pe care o sărbătoreşte în prima sau în a doua zi de luni a lunilor martie, mai sau octombrie. Noua Zeelandă marchează Ziua Muncii în cea de-a patra zi de luni din octombrie.
Însă, România și alte țări, cum ar fi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda sărbătoresc Ziua Muncii pe 1 mai.
În multe ţări, Ziua internaţională a muncii este prilejul folosit de sindicatele mai multor categorii profesionale de a-și face cunoscute revendicările lor sociale sau profesionale.
Cum a apărut Ziua Muncii
Această zi îşi are originile în revoluţia industrială din secolul al XIX-lea. La acea vreme, muncitorii erau obligaţi să muncească până la 15 ore pe zi, fără o plată adecvată şi în condiţii de nesigure. În plus, nu era ceva neobişnuit ca minorii să presteze o muncă grea în condiţii dificile pentru un salariu foarte mic.
Astfel, în anul 1864, Asociaţia Internaţională a Muncitorilor (IWA) din Londra s-a format cu intenţia de a lupta pentru drepturile muncitorilor. Membrii acesteia susțineau că angajaţii ar trebui să lucreze în condiţii sigure, având un salariu mai bun şi în cadrul unui program de lucru prestabilit.
În anul 1871, muncitorii din Franţa au fost inspiraţi de activitatea Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor şi i-au urmat exemplul, pornind propria lor mişcare muncitorească.
Ulterior, în 1884, în cadrul Convenţiei naţionale de la Chicago, Federaţia Organizaţiilor Meşteşugăreşti şi a Uniunilor Sindicale (mai târziu, Federaţia Americană a Muncii) a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca durata unei zile legale de muncă să aibă opt ore sau săptămâna de lucru să aibă 48 de ore.
Muncitorii de pe tot teritoriul SUA au organizat manifestaţii la data de 1 mai 1886, pentru a-şi susţine cauza. Cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde au participat aproximativ 90.000 de muncitori, dintre care aproximativ 40.000 erau în grevă.
Însă, trei zile mai târziu, în Piaţa Haymarket din Chicago, unde numărul greviştilor ajunsese la peste 65.000, lucrurile au escaladat şi poliţia a intervenit cu brutalitate. Au fost înregistrate decese și au fost persoane rănite.
Ziua Muncii în România. Cum a fost sărbătorită inițial
La data de 20 iulie 1889, cu ocazia primului Congres al Internaţionalei a II-a, întrunit la Paris, s-a stabilit ca Ziua internaţională a muncii să fie sărbătorită la data de 1 mai, iar cu acest prilej să fie organizate demonstraţii pentru a marca evenimentele tragice de la Chicago, dar şi de a determina autorităţile să accepte ziua de lucru de opt ore.
Între anii 1890 şi 1891 au avut loc manifestaţii în SUA, în mai multe ţări europene dar şi în Chile, Peru, Cuba. Ziua internaţională a muncii a fost recunoscută drept un eveniment anual, oficial, la cel de-al doilea Congres al Internaţionalei a II-a din 1891, de la Bruxelles.
În România, ziua de 1 Mai a fost marcată începând din 1890, prin organizarea de petreceri câmpeneşti. În anul 1945, la Bucureşti, au avut loc primele demonstraţii muncitoreşti, iar ultimele s-au desfăşurat în anul 1971, conform Agerpres.
În prezent, această zi este sărbătorită prin concerte, ieşiri la iarbă verde, excursii pe litoral sau diverse activităţi festive.
