Eveniment dedicat identităţilor culturale din Dobrogea, la Muzeul de Artă Populară din Constanţa

Muzeul de Artă Populară Constanța a găzduit vineri un eveniment dedicat prezentării particularităților etnice ale rușilor lipoveni din Dobrogea. Muzeograful Cerasela Dobrinescu și lectorul univ. dr. Adriana Cîteia de la Facultătea de Istorie și Științe Politice au vorbit tinerilor despre moștenirea încărcată de simboluri a rușilor staroveri pe pământ dobrogean.

Articol de Doina Sîrbu, 10 noiembrie 2023, 19:35 / actualizat: 11 noiembrie 2023, 7:50

“Rușii lipoveni reprezintă una dintre etniile marcante ale mozaicului dobrogean. S-au integrat în acest spațiu acum mai bine de 300 de ani. Au venit în provincia noastră în urma unor evenimente nefericite, respectiv schisma religioasă care i-a trimis din Rusia către teritorii îndepărtate. Dar aici la noi, au găsit ceea ce căutau și ceea ce aveau nevoie – libertatea, bunul cel mai de preț. Religia a fost cea care i-a îndepărtat de patria mamă, dar religia i-a ținut uniți în aceste noi teritorii. Am ales această temă deoarece, așa cum am spus, este una dintre etniile importante ale mozaicului dobrogean. Ca și număr, Dobrogea este provincia care concentrează cel mai mare număr de etnii și ruși lipoveni. Bineînțeles, că în ultimii ani, acest număr s-a diminuat, așa cum s-a întâmplat, de fapt, cu toată populația țării și cu celelalte etnii.  Dar, chiar și în aceste condiții, ei au reușit să își păstreze nealterate datinile, tradițiile, obiceiurile cu care au venit din locurile de baștină. Pentru această activitate pe care noi o derulăm, în parteneriat cu facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice de la Universitatea Ovidius din Constanța, am pregătit câteva obiecte reprezentative, câteva mărci identitare ale acestei etnii și anume – costumul tradițional, costum de femeie, costum de bărbat. De fapt, sunt costumele de biserică, pentru că portul a suferit transformări, cum era și firesc. Dar ceea ce s-a păstrat nealterat a fost acest costum ceremonial fără de care nu intră niciun rus lipovean, un starover cum mai sunt numiți, în biserică. Fiind credincioși ortodocși de rit vechi, au câteva obiecte, mărci identitare ale etniei, mărci identitare care vorbesc despre religie, în primul rând despre credința lor, despre ritul vechi pe care l-au îmbrățișat acum mulți ani. Vorbim de crucea staroveră, crucea cu opt terminații, pernuța pentru rugăciune, mătăniile pe care noi le-am și pus ca emblemă pe afișul de promovare al evenimentului. Brâul, fără de care niciun starover nu-și poate imagina existența, este acel obiect alături de cruce, care este primit la botez. Aceste două obiecte, crucea și brâul sunt primite de nou-născut în ziua botezului, iar acesta le poartă pe tot parcursul vieții și se și înmormântează cu ele. Deci, iată, că sunt niște obiecte de care nu se despart niciodată. Mătăniile care vin la ele sunt, de asemenea, foarte importante. Ele sunt primite în ziua căsătoriei, dar pe parcursul vieții într-o familie se adună mult mai multe obiecte de acest fel, pentru că în mod obișnuit familia mai achiziționează de pe la târguri, de pe la biserici, pentru că religia este cel mai important reper în viața acestei etnii. Spuneam de pernuța de rugăciune care este nelipsită dintr-o familie staroveră, pentru că rugăciunea se face în loc curat. Pernuța este folosită pentru a sprijini mâinile în timp ce credinciosul se roagă. Alte obiecte pe care le prezentăm astăzi în afară de cele menționate, sunt, bineînțeles, icoanele. Icoanele fără de care existența unui credincios ortodox de rit vechi nu poate fi imaginată. Multe dintre aceste icoane, adevărate valori ale ortodoxiei de rit vechi, au venit acum mulți ani, odată cu primii staroveri care au pășit pe teritoriul țării noastre. Dar în același timp au fost și realizate între timp alte icoane care completează acest tezaur iconografic. La rușii lipoveni, la credincioşii și de rit vechi, icoanele nu se pictează niciodată pe materiale perisabile. Este inimaginabil ca o icoană să poată fi distrusă. Icoanele sunt pictate pe lemn sau sunt urnate în bronz. Materialul trebuie să fie foarte trainic pentru ca icoana să reziste în timp. Icoana este menită să trăiască veșnic, dacă se poate, să fie transmisă din generație în generație. Alături de icoanele pe lemn, icoane vechi de la jumătatea secolului al XIX-lea, cele două icoane pe care noi le prezentăm astăzi – Maica Domnului din Kazan și Maica Domnului Bucurie Neașteptată, sunt icoane aparținând școlii medievale ruse și au fost lucrate în jurul anului 1870. Iată niște valori ale iconografiei starovere, iar celelalte icoane sunt icoanele turnate în bronz, așa cum am spus. Celelalte icoane sunt icoane de călătorie sau iconițele de sine. Erau purtate de credincioși în călătorie pentru a-i feri de tot ceea ce li s-ar putea întâmpla rău. Și un alt obiect reprezentativ, o altă marcă identitară a etniei, pentru că ăsta este scopul întâlnirii de astăzi, de a prezenta particularitățile etnice ale rușilor lipoveni, vorbim despre samovar. Samovarul este acel obiect în care se fierbea apa pentru ceai. Este obiectul care simbolizează familia. În jurul lui, la un ceai, se aduna toată familia și cei care veneau în vizită primeau un ceai. Mai mult decât atât, am ținut să prezentăm acest obiect foarte valoros, un adevărat simbol al etniei, pentru că este într-adevăr un obiect valoros, vechi. Este confecționat în 1898 și provine din Rusia, din Tula, un centru unde se confecționau samovar”, ne-a spus muzeograful Cerasela Dobrinescu.

Aceste obiecte pot fi văzute și în zilele următoare? Rămân expuse publicului?

“Nu, noi le-am prezentat astăzi. O parte, bineînțeles că se regăsesc în expoziția permanentă, vorbesc de crucile starovere, vorbesc de icoane, icoanele pe lemn, icoanele turnate în bronz, dar costumele, deocamdată, nu, dar vor face parte, ulterior, din alte expoziții cu tematică a etniilor”, a precizat muzeograful Cerasela Dobrinescu.

De ce este important să ne amintim de rușii staroveri?

“Cred că este important să ne amintim în mod constant de toate structurile identitare care alcătuiesc matricea culturală a Dobrogei și cred că este foarte important să înțelegem felul în care se produce schimbul cultural între identități, felul în care tradiția și modernitatea conlucrează în toată această poveste fascinantă legată de particularitățile etnice ale Dobrogei, dar, pe de altă parte, și contextul cultural unificator dobrogean, despre care se vorbește atât de mult în ultima vreme. Noi nu ne-am propus să facem o acțiune de genul acesta pentru că se poartă. Am planificat-o din vară. Am planificat-o într-un șir de astfel de acțiuni în care ne propunem să familiarizăm publicul de toate felurile, de toate vârstele. Ne propunem să obișnuim generația tânără cu o relație constantă și coerentă cu muzeul și cu cultura. Și atunci, în măsura în care timpul și să sperăm, și sănătatea ne va permite, începem un șir de astfel de acțiuni în care încercăm să punem accent pe particularitățile, pe factorii definitorii ai acestor tipuri de identități culturale. Și atunci, relația de colaborare dintre Facultatea de Istorie și Muzeul de Artă Populară, dintre mine și colegele mele de la muzeu, începe cu această manifestare de azi și vom continua după ce ne stabilim un program. Vom continua și cu alte tipuri de structuri identitare – turci, tătari, greci, armeni. Încercăm să facem o altă modalitate de abordare legată de cultura, coeziunea și particularitățile culturale din Dobrogea”, a declarat lectorul univ. dr. Adriana Cîteia.

Care este cea mai frumoasă particularitate a rușilor lipoveni din Dobrogea?

“E foarte greu să faci o ierarhizare și e foarte greu să faci și nici noi corect să faci ierarhizări apropo de structurile identitare dobrogene. Sunt fascinante costumele, sunt fascinante simbolurile, există o cromatică foarte specială și tocmai ăsta cred că este rolul meu azi, și anume acela de a explica cum se construiesc factorii stilistici pe fondul general cultural, deci pe fondul matricial-cultural al Dobrogei și cum interacționează ei particularul, pe fondul general comun. Mi-e greu să-ți răspund la la întrebarea asta. Eu sunt fascinată, de exemplu, de iconografia lor. Sunt fascinată de costume, sunt fascinată de podoabe, n-aș putea să spun în ce ordine le-am putea așeza. Și cred că este important să obișnuim și generația mai tânără, acum mă refer la generația din zona 20-30 de ani cu felul acesta de a de a gândi și de a simți și de a-și construi o estetică pluralistă, mai ales în condițiile actuale, în care parcă se pierde acest spirit al consolidării relațiilor, al descoperirii elementelor comune. Da, sunt elemente particulare, fascinante, dar sunt și foarte multe punți culturale între noi și atunci trebuie să învățăm să le vedem, să le apreciem, să le păstrăm”, ne mai spune lectorul univ. dr. Adriana Cîteia.

Redactor, foto: Silvia Pascale