„Recuzita ceremonialului de nuntă la tătarii dobrogeni”, la Muzeul de Artă Populară din Constanța
Articol de M P, 28 octombrie 2024, 14:00
Muzeul de Artă Populară Constanța organizează, până pe 8 decembrie, expoziția temporară „Recuzita ceremonialului de nuntă la tătarii dobrogeni”, realizată cu valoroase piese din patrimoniul propriu, multe dintre ele fiind clasate în categoria Tezaur.
Structurată pe două săli, expoziția pune în evidență tradiționalele daruri de nuntă și tipurile de țesături și broderii care compuneau zestrea miresei, informează Radio România Constanța.
În prima sală sunt prezentate piesele care definesc secvențe de ceremonial precum pețitul, logodna și cununia: ștergare țesute sau brodate, punguțe pentru bani, tutun sau ceas, batiste, cămăși, dar și o valoroasă rochie de mireasă decorată cu „o mie de ramuri”.
În cadrul ceremonialului nunții, nelipsit era „tokîz”-ul, un ansamblu de nouă daruri, având ca punct de plecare cămașa țesută („keten kolek”), netăiată la gât, pe care mireasa cosea alte tipuri de obiecte cu valoare de simbol: jartiere de mire („șorap baw”), punguțe („kîse”), ștergare brodate la gherghef decorate cu motive orientale, batiste de nuntă (de tip „șewre” sau „mendil”).
În cea de-a doua sală sunt grupate categoriile de țesături și broderii care alcătuiau zestrea miresei: cearceafuri cu alesături florale și fitomorfe, o față de plapumă ornamentată cu fir metalic, dantele și fețe de pernă croșetate, ștergare de grindă, ștergare cu dublă față brodate pe gherghef sau țesute la război, batiste brodate, acoperitori de cap de tip „șember”.
Toate aceste obiecte împodobeau camera nupțială, putând fi admirate de membrii comunității timp de un an sau până la nașterea primului copil.
Dacă mireasa era înstărită, cu zestrea ei se decora inclusiv tavanul camerei nupțiale, iar dacă aceasta avea o stare materială mai modestă se ornamenta doar colțul cu patul.
O parte din materialul documentar al expoziției are la bază cercetarea de teren desfășurată în satele dobrogene, pe o perioadă de mai mulți ani, de fostul muzeograf al instituției Argentina Bărbulescu.
