1 Decembrie, Ziua Naţională a României
La 1 decembrie 1918, Marea Adunare de la Alba-Iulia adopta o rezoluţie care consfinţea unirea tuturor românilor Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.
Articol de M P, 1 decembrie 2024, 07:00 / actualizat: 2 decembrie 2024, 9:36
Ziua de 1 decembrie marchează Ziua Naţională a României. La data de 1 decembrie 1918, în cadrul Marii Adunări de la Alba-Iulia, era adoptată rezoluţia care consfinţea unirea tuturor românilor Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.
Marea Unire a provinciilor româneşti din 1 decembrie 1918 a fost precedată de câteva momente importante, cum ar fi proclamarea Republicii Democratice Moldovenească şi adoptarea declaraţiei de independenţă de la 24 ianuarie/6 februarie 1918, sau semnarea Tratatului de pace între România și Puterile Centrale, care avea ca bază câteva concesii: cedarea Dobrogei până la Dunăre, rectificări de frontieră în favoarea Austro-Ungariei şi impunerea unor grele condiții economice.
Pe 17/30 aprilie 1918 s-a înființat, la Paris, „Comitetul național al românilor din Transilvania și Bucovina”, care a militat pentru dobândirea independenței Transilvaniei și unirea acesteia cu România.
La 15/28 noiembrie 1918, Comitetul Executiv al Consiliului Naţional din Bucovina, convoacă un Congres General al Bucovinei, la Palatul Mitropolitan din Cernăuţi, unde se citeşte moţiunea în care se afirmă că Bucovina este parte organică a Moldovei. Congresul hotărăşte unirea necondiţionată a Bucovinei în vechile ei hotare cu Regatul României.
La 1 decembrie 1918 Marea Adunare de la Alba-Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi susţinută de 100.000 de persoane venite din toate colţurile ţării, adoptă o rezoluţie care consfinţeşte unirea tuturor românilor Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, pe baze democratice, cu păstrarea unei autonomii locale și cu egalitatea naţionalităţilor și a religiilor, şi crearea unui singur stat naţional.
În documentul citit de Vasile Goldiş se mai solicită, printre altele: „Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. […]Egală îndreptăţire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat. […] Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani, la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament. Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești”.
În cadrul Adunării de la Alba Iulia s-a constituit și Marele Consiliu Naţional Român, în fapt un organism legislativ, format din 200 de membri aleși și 50 de membri cooptaţi. A doua zi, acest Consiliu a ales un guvern provizoriu, numit și Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu.
Consiliul a hotărât să trimită la București o delegaţie, condusă de episcopul de Caransebeș, Miron Cristea (care avea să devină viitorul Patriarh al României). Acesta, la 1/14 decembrie 1918, înmânează regelui Ferdinand I, Declaraţia de la Alba Iulia.
Legea unirii este ratificată prin Decretul-Lege nr. 3631 din 11 decembrie 1918, de către regele Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919, în unanimitate.
Parlamentul României a hotărât, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României.
Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990.
Sursa: RADOR
