Pe urmele balaurului de pe Muntele Tâmpa
Articol de Răzvan Tirea, 13 iulie 2023, 09:30
Există multe teorii legate de originea numelui, dar cea mai plauzibilă spune că denumirea vine din latină: Tempus – timp.
O legendă spune că muntele ar fi adăpostit un balaur înaripat, care sălășluia în grota Bethlen.
Acesta era spaima Brașovului medieval, pentru că atunci când era înfometat, zbura peste cetate și vâna animale și oameni.
Se spune că fiul unui jude a mers într-o zi lângă zidurile cetății, într-un loc mai ferit, pentru a învăța predica. Balaurul i-a auzit glasul, a coborât de pe munte și l-a înghițit pe loc.
Pentru a-și salva prietenul, un tânăr viteaz a umplut pielea unui vițel cu var și la ademenit pe balaur, care a înghiți capcana. Când s-a dus să bea apă, varul a început să se încingă, balaurul a fost înfrânt, iar tânărul jude a fost salvat.
Potrivit legendei, după moartea balaurului au apărut o mulțime de șopârle ce pot fi întâlnite și astăzi în rezervația naturală Muntele Tâmpa.
Este vorba de șopârla de munte, salamandra sau tritonul carpatic.
Foto: Roxana Pribeagu
Atenție, însă, pe unde călcați! Dacă o vedeți, șopârla vă aduce noroc timp de un an, dacă dar dacă îi faceți rău, ghinionul vă va urmări timp de 3 ani.
În peștera miticului balaur din stânca Tâmpei a fost amenajat pe la 1890 un restaurant cu berărie, ce ulterior avea să se numească Bethlen. După 1948, locul a fost redenumit Cabana Restaurant Tâmpa.
Pe 23 martie 1977 cabana a ars în întregime.
Astăzi, se mai păstrează doar terasa ce oferă o superbă panoramă asupra orașului și urme ale „căzilor” de piatră pentru răcit sticle în mica peșteră.
În anul 2001, Consiliul Județean Brașov a ridicat înăuntru o cruce de marmură, iar în 2006 a remontat literele ce compun numele municipiului, în dreapta terasei, asigurându-le iluminatul artistic pe timp de noapte.
Foto: Radio România Brașov FM
Tot pe Tâmpa a fost construită, în secolul XIV, și cea mai veche cetate a Brașovului, pentru a proteja orașul de invadatori.
Fiind însă greu de întreținut, Ioan de Hunedoara a decis demolarea ei la câteva secole distanță.
Astăzi mai pot fi văzute doar mici fragmente ascunse prin vegetație.
Muntele înalt de numai 960 de metri este singura rezervație peisagistică a județului, iar după ce vă veți plimba un pic, veți descoperi frumusețea acestui sit Natura 2000.
Foto: Roxana Pribeagu
Importanța deosebită se datorează în special vegetației formată predominant din fag, carpen, frasin, arțar, molid și larice.
Printre tufe se întâlnesc plante rare ca laleaua pestriță, papucul doamnei, crucea voinicului, sau Dracocephalum austriacum – în limbaj popular mătăciune sau capul dragonului – o specie foarte rară care a fost reperată de numai 2 ori în ultimii 150 de ani.
Foto: Radio România Brașov FM
Un interes deosebit îl prezintă versantul sud-estic, unde apare o insulă de vegetație de stepă.
Fauna este bogată și variată cuprinzând printre altele și ursul brun.
Accesul pe Tâmpa este foarte ușor și se face din centrul vechi înspre Aleea de sub Tâmpa.
Există 3 trasee care duc în vârf: Drumul Serpentinelor, marcat cu triunghi roșu, dificultate ușoară, Drumul Cavalerilor cu marcaj bandă albastră, dificultate medie (traseu care duce în Poiana Brașov) și Treptele lui Gabony, cel mai dificil, dar și cel mai spectaculos, marcat cu triunghi galben.
Foto: Roxana Pribeagu
Cei care nu doresc să urce pe jos, pot alege să urce cu telecabina.
Trebuie să fiți atenți, însă, și dacă alegeți telecabina. Este indicat să aveți încălțări speciale de munte, deoarece chiar și o scurtă plimbare între telecabină și Vârful Tâmpa ascunde destul de multe pericole.
