Cheile Dobrogei: De la munţii măcinaţi de vânt, la peşterile săpate în calcar

Nu poţi spune că ai cunoscut cu adevărat România dacă nu ai ajuns până acum la Cheile Dobrogei, unii dintre cei mai bătrâni munţi din Europa. Nu mai mari de 40 de metri. Poartă pe umerii lor şi povara anilor, şi pe cea a războaielor şi, mai nou, rezistă cu stoicism avalanşei de grătare şi de gunoaie, lăsate în fiecare an de românii iubitori de iarbă verde. Rezervaţia Cheile Dobrogei se află la 45 de kilometri de Constanţa, pe drumul spre Hârşova. În mijlocul satului Târguşor, un panou te anunţă că trebuie să faci dreapta spre Pantelimon, pentru a ajunge apoi la chei. Rezervaţia începe din localitatea Mihail Kogălniceanu şi se întinde pe 2 kilometri de-a lungul şoselei până în localitatea Râmnicu de Jos. În Valea Casimcei există 15 peșteri săpate în calcar, printre care cele mai importante ar fi „La Adam” şi „Peştera Liliecilor”. Rocile de aici datează de aproape 2 miliarde de ani şi sunt considerate cele mai vechi roci existente pe la noi. Calcarele depuse peste ele s-au format în Jurasic și Cretacic, în urmă cu 100 milioane de ani. Dar nu asta fascinează cel mai tare în aceste ţinuturi, ci fosilele scoase la lumină de paleontologi, dovezi ale existenţei umane, pentru că oamenii trecutului au utilizat aceste peșteri pentru locuire.

Articol de Radio Vacanța, 13 iulie 2023, 11:30

Locul în care convieţuiesc şoimii cu balaurii

Peste 500 de specii de plante sunt cunoscute în zona Cheilor Dobrogei. De la tufişuri de tip submediteranean, până la silvostepe şi chiar stepă, prezentă mai cu seamă pe versanții bătuţi de soare. Cine a ajuns aici trebuie să fi surprins măcar o dată un bujor înflorit, dacă nu o brândușă răsărită timid dintr-un colţ de piatră. Iar lista florilor poate continua. La capitolul vietăţi, vorbim despre țestoasa dobrogeană, dar şi despre țestoasa de baltă și balaurul, dar şi despre diferite specii de lilieci. În perioada de iarnă, Cheile sunt păzite straşnic de vreo 15 exemplare de șoim.

Unde şi-a început drumul ascetic Sfântul Ioan Cassian. Locaşul din inima peşterii

În vecinătatea Cheilor Dobrogei, la nici 3 kilometri de localitatea Târguşor, se află două locuri încărcate de spiritualitate: mănăstirea şipeştera Cuviosului Ioan Cassian. Accesul în peştera Sfântului se face destul de anevoios, pe o scară metalică îngustă, prinsă de stâncă. Despre Cuviosul Cassian se spune că s-a născut aici, în ţinutul peşterilor din Cheile Dobrogei, prin anii 360 d.Hr.. Văzând sfinţenia călugărilor sciţi, Ioan Cassian s-a călugărit de tânăr în una din mănăstirile dobrogene. La numai 20 de ani, Cuviosul a plecat la Ierusalim, unde după 5 ani petrecuţi într-o mănăstire din Betleem, s-a îndreptat spre Constantinopol. Acolo, marele patriarh Ioan Gură de Aur l-a chemat la el şi l-a făcut ucenic al său. Şi deloc întâmplător. Legenda spune că un alt călugăr dobrogean, care a trăit prin aceleaşi meleaguri, este întemeietorul cronologiei erei creştine. Dionisie Exiguul este cel care a luat pentru prima oară ca punct de plecare pentru numărarea anilor Naşterea Mântuitorului. Fascinaţi de legendele locului, dar şi de misterele ce încă mai plutesc în aer, părăsim Cheile Dobrogei, pământul cel mai vechi al dobrogenilor, cu promisiunea că vom povesti şi altora despre minunăţiile de aici, care abia aşteptă să fie descoperite.