Viața jurnalistului BBC, Dorian Galbinski, povestită în detalii uluitoare

Viața jurnalistului BBC, Dorian Galbinski, scriitorul care a trăit în 3 țări și a experimentat 3 regimuri politice diferite este asemenea unui film. Cu întâmplări când vesele, când dramatice, dar mereu surprinzătoare.

Articol de Doina Sîrbu , 18 noiembrie 2023, 13:20 / actualizat: 18 noiembrie 2023, 16:13

A fost o bucurie să revină la Constanța, orașul copilăriei sale și să își lanseze volumul care a cunoscut un succes fenomenal – „Viața trece ca un glonț. Memoriile unui reporter BBC”. La aproape 80 de ani, Dorian Galbinski ne dă un sfat: să ne traim viața astăzi ca și cum mâine nu ar fi!

Am nespusa bucurie să fiu astăzi, alături de jurnalistul BBC și scriitorul cu rădăcini dobrogene, domnul Dorian Galbinski. Bine ați venit în studioul Radio Constanța.

Vă mulțumesc! Bine v-am găsit!

Înainte de a ne povesti câteva întâmplări din viața dumneavoastră care mie îmi pare ca un film de acțiune, aș dori să vă întreb care sunt amintirile care vă leagă de aceste melaguri tomitane?

Primii 20 de ani de viață, adică anii care te formează practic –  7 ani de acasă, școala, liceul și prietenii care au rămas și care au rămas prieteni de-o viață. Deși se spune că prietenii de-o viață ţi-i faci în copilărie, am avut norocul să îmi fac prieteni și ulterior. Dar prietenii din România au rămas  prietenii cei mai vechi, ori asta mă leagă. M-am întors în 1990, imediat la câteva luni după răsturnarea regimului comunist. A fost o experiență, pentru că multe locuri am recunoscut, de exemplu Cazinoul, Statuia lui Eminescu, băncile din jur unde ne sărutam cu fetele când aveam 16-17 ani, am petrecut multe seri acolo, pe faleză, cu grupul nostru de prieteni. Pe de altă parte, țin minte că am stat în fața cinematografului, noi tot Regina Maria îi spuneam, pe Ștefan cel Mare și n-am recunoscut clădirea. Nu am putut să o recunosc. Adică nu mai corespundea imaginii pe care o aveam eu în creier, ca mic copil. Vreau să vă spun că atunci când fetița mea a avut 2 ani, la un moment dat am avut ideea să mă așez pe jos, la înălțimea ei, să văd lumea cum e de acolo. Și într-adevăr, o vezi diferit și din cauza asta cred că n-am recunoscut cinematograful, dar alte locuri le-am recunoscut imediat. Bineînțeles, sunt întipărite în memorie.

Ați călătorit prin atâtea și atâtea locuri din această lume. Rămâne Constanța acasă pentru dumneavoastră?

Am să vă spun altceva, adică vă răspund la întrebare, dar altfel. Bunicii mei din partea tatălui sunt din Basarabia. Numele, probabil, e de origine poloneză, deci basarabeni, familie de evrei. Tata s-a născut la Soroca, în Basarabia, mama la Bacău. Eu m- am născut în România, după aceea am emigrat în Israel și de acolo în Anglia. Deci o mulțime de identități. De fiecare dată când cineva mă întreba dar, de fapt, tu ce ești?, spuneam că sunt un amestec. Sunt multinaţional dezvoltat, dar doi prieteni foarte buni din Anglia, mi-au spus la un moment dat: dacă te întreabă cineva de identitatea ta, tu spune-le că ești constănțean, pentru că până la urmă asta este identitatea ta. Am stat şi m-am gândit şi au dreptate. Mă simt foarte constănţean.

Interviul integral cu jurnalistul Dorian Galbinski, îl puteţi asculta pe site-ul Radio Constanţa.