Ultimele zile ale expoziţiei „Dacia. Ultima frontieră a romanităţii”, la MNIR
De la finalul lunii octombrie 2022, când a fost inaugurată, şi până în prezent, expoziţia a fost vizitată de peste 60.000 de persoane.
Articol de AP , 7 august 2023, 19:35
Găzduită de Muzeul Naţional de Istorie a României, expoziţia „Dacia. Ultima frontieră a romanităţii” mai poate fi vizitată în această săptămână, duminică fiind ultima zi în care oaspeţii îi mai pot trece pragul.
„Este ultima săptămână în care expoziţia „Dacia. Ultima frontieră a romanităţii” mai poate fi vizitată la MNIR. Vă aşteptăm de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00 (la 17 și 15 minute se închide casa de bilete), să vă bucuraţi de această ocazie”, anunţă MNIR într-un mesaj pe Facebook.
Expoziţia „Dacia. Ultima frontieră a romanităţii” are la bază conceptul expoziţional materializat în proiectul „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, realizat în anul 2021 la prestigiosul Muzeu Naţional de Arheologie din Madrid, unde i-au trecut pragul peste 63.000 de vizitatori.
Conform MNIR, este cea mai mare expoziţie sintetică dedicată civilizaţiei geţilor şi dacilor, a celei romane, precum şi a celor ale primilor migratori în acest spaţiu, organizată în ultimii 25 de ani, printr-un efort a 45 de instituţii muzeale din România şi Republica Moldova, proiect coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii.
Expoziţia reuneşte peste 1.000 de artefacte, unele dintre acestea fiind expuse în premieră, iar per ansamblu ilustrând 1.400 de ani de istorie antică.
Realizată cu sprijinul Fundaţiei „Prietenii Muzeului de Istorie a României”, recent înfiinţată, expoziţia este structurată cronologic pe şase teme generice, din colecţia MNIR fiind prezentate piese precum: coiful de aur de la Coţofeneşti, tezaurele getice de la Stânceşti, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popeşti, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuş, Vedea, două tezaure necunoscute din S-V României, inscripţii menţionând regii daci Tiamarkos, Burebista şi Decebal, portrete imperiale ale lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Traianus Decius, tezaure sarmatice din judeţul Buzău şi Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida şi Histria (din epoca migraţiilor).
Totodată, din colecţiile muzeelor partenere pot fi admirate: tezaure datând din epoca migraţiilor descoperite în mormintele unor principese, la Cluj-Polus şi Turda (din patrimoniul Muzeului Naţional al Transilvaniei şi Muzeul de Istorie Turda), depozitul de arme şi obiecte de bronz greceşti de la Olăneşti, precum şi piese de aur din mormintele unei principese sarmate de la Mocra, Republica Moldova, din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei din Chişinău, vase din ceramică, arme, unelte şi podoabe din metale comune care ilustrează evoluţia civilizaţiilor care s-au succedat în spaţiul de la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între sec. VII î.e.n. şi sfârşitul sec. VII e.n..
De la finalul lunii octombrie 2022, când a fost inaugurată, şi până în prezent, expoziţia a fost vizitată de peste 60.000 de persoane, potrivit directorului adjunct al MNIR, Cornel Ilie.
