Tradiții și obiceiuri de sărbătoarea celor 40 de mucenici

Cei 40 de Mucenici din Sevastia au trăit în timpul împăratului Liciniu (308-324) şi erau soldaţi în armata romană staţionată în Sevastia, localitate din Armenia antică.

Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia sunt prăznuiți de Biserica Ortodoxă Română la data de 9 martie.

La fel ca de orice altă sărbătoare, și de aceasta sunt legate câteva tradiții și obiceiuri, iar unele dintre acestea diferă în funcție de zona țării, notează Radio România.

Cea mai importantă diferență este cea legată de felul în care se prepară „mucenicii” – fie copți, din aluat de cozonac, fie fierți în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă.

Cei 40 de Mucenici din Sevastia au trăit în timpul împăratului Liciniu (308-324) şi erau soldaţi în armata romană staţionată în Sevastia, localitate din Armenia antică. Au fost martiziați în Sevastia Armeniei, pentru că au refuzat să renunțe la credința creștină, la ordinul comandantului acelui corp de oaste, Agricola.

Ordinul comandantului a fost ca cei 40 de Mucenici să fie duşi legaţi la un lac, în vreme de iarnă, şi lăsaţi să îngheţe. Unul dintre ei nu a rezistat şi a ieşit din apă, dar intrând în baia caldă cu care erau ademeniţi cei din lac a murit.

Numărul Mucenicilor a fost completat cu unul dintre temniceri care, văzând tăria martirilor, s-a declarat şi el creştin şi a intrat în lacul aproape înghețat, alături de ceilalţi. După ce au fost scoşi din apă, martirilor li s-au sfărâmat gleznele, apoi au fost arşi de vii.

Numele celor 40 de Sfinți Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton și Aglaie.

Mucenicii, pregătiți diferit în Moldova față de Muntenia și Dobrogea

Sărbătoarea populară a Mucenicilor marchează începutul anului agrar, celebrat la echinocţiul de primăvară, în ultima zi a Babelor – primele nouă zile din luna martie. Principalul obicei în ziua de 9 martie este prepararea mucenicilor, numiți și „sfințișorilor”, „sfinți” sau „brădoși”.

În amintirea celor 40 de mucenici din Sevastia, gospodinele din Moldova pregătesc colaci, copţi sub forma cifrei 8, din aluat de cozonac, unşi cu miere şi cu nucă.

Pe de altă parte, în Dobrogea şi în Muntenia, mucenicii sunt de dimensiuni mai mici, dar tot sub forma cifrei 8, și nu sunt copţi, ci fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând astfel lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici. Mucenicii sunt savurați după ce au fost duşi la biserică pentru a fi sfințiți.

Printre alte obiceiuri și tradiții de 9 martie se numără: consumul a 40 de pahare cu vin, stropirea oamenilor și animalelor cu apă sfințită, aprinderea focurilor prin curţi şi grădini, bătutul pământului cu maiurile pentru alungarea frigului şi scoaterea căldurii, aflarea norocului în noul an prin prepararea turtei de măcinici și tăierea primelor corzi de viţă de vie.

Alte tradiții și obiceiuri în ziua de 9 martie, de Sfinții Mucenici

Obiceiul de a se bea 40 de pahare cu vin roşu în ziua de 9 martie este o reminiscenţă a unor practici păgâne antice. Oamenii credeau că vinul băut în această zi se transformă de-a lungul anului în sânge şi putere de muncă. Dacă cineva nu putea să bea atâtea pahare cu vin, trebuia să guste sau măcar să fie stropit cu vin.

În tradiţia populară românească, focurile care se aprind în dimineaţa zilei de Mucenici, imediat după miezul nopţii, reprezintă arderea simbolică a spiritului iernii şi renaşterea spiritului verii.

În Banat, copiii scormoneau şi băteau cu beţele în focuri, iar mamele lor împrăştiau cenuşa rămasă după stingerea jarului în jurul caselor şi adăposturilor pentru animale. Focurile de Mucenici erau atât purificatoare, prin alungarea forţelor malefice în prima zi a noului an agrar, cât și fertilizatoare, prin împrăştierea cenuşii în grădini, livezi și vii.

Tot în ziua de 9 martie se spune că se deschid mormintele şi porţilor Raiului, astfel încât sufletele morţilor să revină printre cei vii, aceştia fiind aşteptaţi cu scaune şi cu mese întinse la focurile de Măcinici.

Totodată, în ziua de 9 martie se făceau numeroase pronosticuri meteorologice. Se spunea că pământul îngheţat în această zi prezicea o toamnă fără brume, iar dacă pământul nu era îngheţat, bruma din toamnă avea să cadă devreme.

O altă credință legată de ziua de 9 martie era că începutul simbolic al activităţilor economice în această zi aduce spor şi belşug. Este ziua în care se scotea plugul la arat, marcând începutul noului an agrar.