TIMIȘOARA: Doi chefi au conceput meniul Atelier Brâncuși, cu influențe franco-oltenești

Articol de Mihaela Ioncelescu, 28 septembrie 2023, 07:30

Pentru a fi în ton cu principala atracție a Capitalei Culturale Europene, expoziția Brâncuși, care se deschide la Muzeul Național de Artă, bucătarii au pregătit feluri franțuzești de mâncare cu ingrediente oltenești. Meniul a fost conceput pentru a scoate în evidență originile din Târgu Jiu, dar și influențele celui mai important sculptor român, devenit celebru odată ajuns la Paris, informează Radio România Timișoara.
Constantin Brâncuși s-a născut la Hobița, în județul Gorj, a trăit la Craiova și București, apoi a plecat pe jos la Paris.
Remus Tomici și Eusebiu Lăcătușii, bucătarii-șefi ai unui cunoscut restaurant din centrul Timișoarei, au creat un meniu care adună gusturile și ingredientele din Oltenia lui Brâncuși și le oferă desăvârșirea prin pregătirea în tehnică franțuzească.
Amestecul franco-oltenesc, intitulat Atelier Brâncuși, adună cinci preparate care poartă numele unor lucrări ale marelui sculptor.
“Ideea creării acestui meniu Brâncuși a venit în urmă cu aproximativ trei luni de zile. Ele sunt inspirate din lucrările lui Brâncuși și din viața lui Brâncuși. Aranjamentul în farfurie este aproximativ cât am putut să respectăm lucrările lui Brâncuși. Ca materii prime, la fel sunt atât cu specific oltenesc, cât și cu specific franțuzesc. Există un preparat care este 100% franțuzesc, în ideea că Brâncuși a trăit perioada sa de glorie la Paris. Ceea ce noi am adus aici nou, am combinat un piept de gâscă afumat cu o mămăligă și cu un sos prune, Brâncuși fiind un mare amator de mămăligă, chiar la Paris mânca mămăligă”, spune Remus Tomici.
Se folosesc atât ingrediente locale, cât și franțuzești, iar prezentarea e inedită pentru că se pot vedea asemănări cu detalii ale capodoperelor bâncușiene.

Meniul este compus din Masa Tăcerii, Măiastra, Poarta Sărutului, Regele Regilor și Cumințenia Pământului, explică Eusebiu Lăcătușu.
Primul preparat pe care l-am pregătit, Masa Tăcerii se numește, este o terină cu piept de gâscă afumată, pe pat de mămăligă prăjită și chipsuri de praz cu dulceață de prune afumate. E inspirat din opera Masă Tăcerii din 1935 de la Târgu Jiu.
Al doilea preparat, avem Măiastra, terină de foie gras, dulceață de ceapă, roșii și merișoare și un piure de mango, inspirat din opera Măiastra din 1910, de La Minor. Al treilea preparat este Poarta Sărutului. Aici avem un file de păstrăv cu ghimbir și ierburi aromate, gătit la aburi, boțuri de cartofi cu turmeric și pătrunjel și un sos de lămâie cu portocale care este inspirat din Poarta Sărutului, tot de la Târgu Jiu, din 1935. Preparatul 100% franțuzesc, Regele Regilor, un turnedo rossini, însoțit de foie gras, trufe negre și un buchet de legume inspirat din Regele Regilor din 1938, tot New York. Și ultimul cu Cumințenia pământului, care e un mousse de ciocolată neagră cu păstârnac și coulis de zmeură. Acesta este desertul, este inspirat din opera cu Cumințenia pământului din 1907 de la Muzeul Băncii Naționale”, spune Eusebiu Lăcătușu.

Meniul fi disponibil pentru o perioadă de cel puțin o lună și poate fi încercat în regim a la carte. Meniul complet de degustare și de gustare, cu asociere de vin premium din Oltenia este o mișcare de marketing bine gândită, spune reprezentantul restaurantului din Piața Victoriei, Dan Jakabhazi.
“Poate fi etichetată ca o aventură de marketing, dar noi, în primul rând, o vedem ca pe un exercițiu artistic. Având aceste izvoare de creativitate în bucătărie, pe chef Tomici și pe chef Lăcătușu, ar fi fost păcat să nu le oferim ocazia să se manifeste, inspirându-se din viața, mai ales, din traiectoria marelui artist Brâncuși și apoi să aducă aceste tușe de tehnică foarte rafinată, care să facă acest fusion între ceea ce se mânca la Hobița și cum a ajuns, de fapt, Brâncuși să mănânce la Paris. Facem asta pentru bucuria sufletului bucătăriei noastre și sperăm să se transmită și clienților noștri”, spune Dan Jakabhazi.
Revenind la expoziția Brâncuși, lucrările cu valoare de patrimoniu universal ale artistului vor putea fi admirate în Capitala Culturală a Europei de sâmbătă până în 28 ianuarie anul viitor, la Muzeul de Artă din Timișoara.

Sursa foto: Radio România Timișoara