TIC60 ia startul printr-un eveniment de poveste

Articol de M P, 19 decembrie 2024, 17:00

Rolul lor este de a celebra, pe de o parte, moștenirea lăsată de Ion Creangă poporului român și, pe de alta, importanța teatrului și a educației prin artă în rândul copiilor, promovată de TIC, de-a lungul celor 6 decenii de existență, atât prin reprezentații, cât și prin activități conexe care facilitează accesul la actul artistic.

Fiecare eveniment din proiectul „TIC60” va avea ca punct de plecare și va pune în valoare, prin conținutul său, una dintre următoarele arte frumoase: filmul, dansul, desenul / grafica, teatrul, muzica și sculptura, anunță Radio România București FM.

Primul dintre ele are ca nucleu filmul și se desfășoară marți, 24 decembrie, între orele 11:00 și 13:30, la Sala Mare din str. Piața Amzei nr. 13, urmând să fie prezentat de Gabriel Coveșeanu, managerul Teatrului Ion Creangă.

Din program fac parte rememorări ale unor clipe importante din istoria Teatrului, evocate de Alexandrina Halic, invitata specială a întâlnirii, reinterpretarea unor fragmente memorabile din spectacolul „Harap Alb” (2005), a regretatului Cornel Todea, cu actori din distribuția originală, și proiecția filmului cult „De-aș fi… Harap Alb”, realizat în 1965 și regizat de Ion Popescu-Gopo.

Pe 4 mai 1965, avea să bată gongul, oficial, la Teatrul Ion Creangă. Visul actorului Ion Lucian, cel care a avut ideea creării unui spațiu cu spectacole pentru copii, a devenit realitate. Pe 4 mai, an de an, îi spunem „La mulți ani!” locului transformat în tărâm, în care personajele se-ntrec în replici, cântece și dans, scenele se țes când mai lin, când mai tensionat, iar deznodămintele stau întotdeauna sub o stea norocoasă.

Pentru aniversarea din 2025, urările încep mai devreme și vor ține cât întâmplările frumoase din basme, începând din stagiunea prezentă până în primele luni ale stagiunii următoare.

„Ziua de 24 decembrie este o zi în care toată lumea se simte, într-un fel sau altul, copil – îl așteptăm pe Moș Crăciun și trăim emoții inocente. Pentru mine, însă, sursa bucuriei constă în faptul că, pe 24 decembrie, la Teatrul Ion Creangă, are loc primul eveniment organizat cu ocazia împlinirii a 60 de ani de când s-a jucat cel dintâi spectacol. Pe 4 mai 2025, împlinim 6 decenii de povești frumoase și ne-am propus ca, începând de acum și până toamna următoare, să marcăm acest moment printr-o serie de premiere și alte întâmplări magice, gândite, toate, să aducă multă bucurie în sufletele spectatorilor, prieteni și oameni apropiați ai Teatrului. Fiecare dintre ele va semnifica un capitol unic din fascinanta istorie a Teatrului Ion Creangă”, a spus Gabriel Coveșeanu, Manager al Teatrului Ion Creangă.

Oropsit de Spân, dar ajutat de ființe fantastice, Harap Alb este un personaj cu o rezonanță puternică în creațiile artistice – literatură, film, teatru. „Povestea lui Harap-Alb”, scrisă de Ion Creangă și publicată în 1977, a inspirat deopotrivă lumea scenei și lumea marelui ecran. A atras atât prin conținutul mesajelor și savoarea dialogurilor, cât și prin forța imaginilor.

„Povestea lui Harap-Alb” este un text despre maturizare și identitate, despre pierderea încrederii și recâștigarea ei, despre încercări și probe cu semnificații mitice. Un text în care nici un efort, oricât de pantagruelesc ar părea, nu este în zadar de vreme ce miza lui este supraviețuirea, iar sensul subtil, găsirea sufletului pereche.

Harap Alb este un nume cu o valoare simbolică și în istoria Teatrului Ion Creangă. Primul spectacol care s-a jucat aici s-a numit „Harap Alb” și a fost regizat de Ion Lucian.

După 40 de ani, o nouă dramatizare avea să atragă atenția micilor spectatori, mereu dornici să se aventureze pe tărâmuri fantastice: în 2005, Cornel Todea a readus pe scenă eroii din basmul lui Ion Creangă.

Anul 2025 va veni, la rândul lui, cu o altă viziune asupra clasicului text, de data asta, semnată de Dan Tudor.

Despre toate acestea, dar și alte momente-cheie din istoria TIC, va vorbi mai multe Alexandrina Halic, actrița cu voce și prezență de poveste, a cărei experiență la Teatrul Ion Creangă nu se contorizează neapărat în ani, cât mai curând în vieți – viețile personajelor cărora le-a făcut inima să bată, vocea să se audă, întreaga lor făptură să se vadă.

În stagiunea curentă, pe Alexandrina Halic o putem vedea strălucind în „Călătorii prin galaxii”, în rolul Soarelui, spectacol pe care îl și regizează. Viitorul apropiat pregătește alte titluri-surpriză din a căror distribuție actrița va face parte.

Reinterpretarea unor fragmente din „Harap Alb”, versiunea din 2005, în contextul primului eveniment din proiectul aniversar

„TIC60”, este o invitație de a păși pe culoarele timpului și de a reitera bucuria și entuziasmul generate de reluarea unui act artistic, după aproape 20 de ani de la prima lui manifestare. Actrița Anca Zamfirescu va fi din nou Sfânta Duminică, actrița Vera Linguraru, Calul, și actorul Oliviu-Cristian Bughiu va deveni iar Harap Alb. Pe Anca Zamfirescu o mai putem vedea, în repertoriul actual, în „Călătorii prin galaxii”, pe Vera Linguraru, în „Fata babei și fata moșului” sau în „Jack și vrejul de fasole”, iar pe Oliviu-Cristian Bughiu, în „Peter Pan”, „Amintiri din copilărie” ori „Visul unei nopți de vară”.

Evenimentul se va încheia cu proiecția lungmetrajului „De-aș fi… Harap Alb” (1965), o curajoasă adaptare cinematografică semnată de Ion Popescu-Gopo.

Deși a avut premiera acum 60 de ani, filmul atrage atenția, înainte de toate, prin viziunea surprinzătoare asupra protagonistului interpretat de Florin Piersic. Criticii vremii au apreciat, de asemenea, umorul, decorul impresionant și felul în care au fost valorizate elementele fantastice.

Vizionarea (sau revizionarea) acestei producții va duce mai departe atmosfera de poveste pe care primul eveniment „TIC60” și-a propus-o – film, teatru și amintiri frumoase, prieteni dragi și clipe unice rememorate. La finalul programului, invitații vor socializa în compania unui pahar de șampanie, în Foaierul Teatrului.

Accesul se face pe bază de invitație și de rezervare.

Evenimentul este realizat cu sprijinul DACIN SARA, în colaborare cu Centrul Național al Cinematografiei și Arhiva Națională de Filme.