Teatrul Naţional Radiofonic prezintă 4 spectacole realizate după romanul „Pribegi în ţară răpită”

Articol de Andrei Enache, 25 septembrie 2023, 15:57

Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră absolută, în perioada 26 septembrie – 17 octombrie 2023, patru spectacole realizate după romanul „Pribegi în ţară răpită” de Dumitru C. Moruzi: „Sosirea pribegilor în Chişinău” (26 septembrie 2023), „Străini în ţara lor!” (3 octombrie 2023), „Iaşul sub Cuza-Vodă” (10 octombrie 2023), Apa curge, pietrele rămân! (17 octombrie 2023). Scenariile radiofonice sunt semnate de Magda Duţu. Regia artistică îi aparține lui Petru Hadârcă.

Spectacolele sunt realizate în cadrul proiectului „Biografii, memorii” şi vor fi difuzate la Radio România Cultural, de la ora 19:00.

Audiţia cu public a acestui serial, a avut loc, în avanpremieră, la Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Chişinău, în deschiderea Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti, pe 14 septembrie 2023.

Marţi, 26 septembrie 2023, de la ora 19:00, la Radio România Cultural, se va difuza: Sosirea pribegilor în Chişinău. Scenariu radiofonic de Magda Duţu, după romanul Pribegi în ţară răpită de Dumitru C. Moruzi. Regia artistică: Petru Hadârcă.

În distribuţie: Anatol Durbală, Alexandru Pleşca, Diana Decuseară, Petru Hadârcă, Mircea Rusu, Angela Ciobanu, Orodel Olaru, Ana Tkacenko, Dan Melnic, Adrian Păduraru, Mircea Constantinescu, Pătru Gavril, Valentin Zorilă, Daniel Tudorică, Annemary Ziegler, Tatiana Raeţcaia, Eduard Adam, Marcelo Cobzariu, Patricia Prundea, Violeta Berbiuc, Cristina Constantinescu. La pian: Andrei Miricescu. La vioară: Marian Grigore. La acordeon: Niculae Gheorghe. Regia de montaj: Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu şi Andrei Miricescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Ion Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duţu. Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” Chişinău.

Scenariul radiofonic Sosirea pribegilor în Chişinău este realizat după romanul social basarabean Pribegi în ţară răpită de Dumitru C. Moruzi, scriitor român, romancier social, memorialist, publicist, folclorist (n. 1850 – d. 1914). Cartea cu un conţinut autobiografic, foarte valoroasă întrucât oferă imaginea Chişinăului de la mijlocul secolului al XIX-lea, a apărut la Iaşi, în anul 1912. Autorul îşi poartă personajele atât prin partea medievală a oraşului, cât şi prin cea nouă, oferind o imagine, document autentic al epocii.

Acţiunea romanului începe în anul 1854, când la ordinul autorităţilor din Moldova, familia micului Dumitru a fost obligată să treacă cu traiul, de la Iaşi în Basarabia, unde avea o casă la Chişinău şi moşii în Cosăuţi şi Ciripcău. În centrul acţiunii îi avem pe părinţii autorului: mama – Ecaterina Sturdza, nepoata domnitorului Ioniţă Sandu Sturdza (în roman – Domniţa Ruxandra) şi tata – Constantin D. Moruzi, boier şi dregător moldovean, cu rădăcini de greci din Trapezunt (în roman – Alexandru Mavrocosta).

Acest bărbat înalt, de o rară frumuseţe, ajunge la Chişinău, la invitaţia Ţarului rus, care îi oferă protecţie şi îi recunoaşte statutul de nobil. Pribegi în ţară răpită este şi un prilej pentru autor să rememoreze întâmplări, dar să şi descrie, cu o remarcabilă precizie, tragedia spiritului românesc din stânga Prutului, în condiţiile unei rusificări agresive şi ale unei tiranii politice absolute. Romanul este construit pe relaţia psihologică între tatăl dominator Alecu Mavrocosta (care, totuşi, este singurul care îndrăzneşte să vorbească numai româneşte la zemstva din Chişinău) şi fiul său Titi, care se va întoarce în România, neputându-se adapta la acest mediu deznaţionalizat.

Descoperim descrieri din epoca Războiului Crimeii, a Divanurilor Ad-Hoc şi perioada Unirii Principatelor, cu personaje bine cunoscute precum Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza. Sunt redate şi amănunte legate de holera care a bântuit în Basarabia în anul 1859, dar şi descrieri interesante legate de teatrul francez venit la Chişinău.

Activ în România, mai întâi în Iaşi, apoi în cercul din jurul lui Nicolae Iorga, Dumitru C. Moruzi a scris în permanenţă cu faţa către provincia pierdută, străduindu-se ca prin textele sale să deştepte conştiinţa naţională a românilor basarabeni şi să releve unitatea lor de neam cu ceilalţi români.

Propunerea de a realiza acest serial de teatru radiofonic-document, a venit, la sfârşitul anului trecut, din partea regizorului Petru Hadârcă: „Sunt bucuros că am avut şansa de a da o nouă viaţă, la Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România, romanului-documentar editat de Dumitru C. Moruzi, în 1912, şi repus în circuit public prin colecţia ‘Moştenire’ la Editura Ştiinţa din Chişinău, în 2014. Povestea personajului principal, Alexandru Mavrocosta, un nobil român din viţă domnească, forţat de împrejurări să rămână în teritoriul anexat de Imperiul Rus în secolul al XIX-lea, este ca un deja vu ce se repetă dureros în povestea românilor forţaţi să rămână pradă Imperiului Sovietic în secolul al XX-lea. Este un document despre felul în care, după cucerirea teritorială, armele de război sunt înlocuite cu arme de represiune şi presiune economică, socială şi psihologică continuă şi de durată atât de perfide şi de greu de suportat, încât puţini sunt cei care rezistă. Este şi un document de limbaj, deoarece a pus în tipar, arhivând pentru generaţia noastră, cuvinte, expresii şi viziuni ale lumii devenite deja exponate de muzeu. Tocmai de aceea n-am crezut că din acest roman cu discurs arhaic, ce abordează problema formării şi perpetuării matricei imperiale, poate fi realizată o dramatizare. Îi mulţumesc şi pe această cale Magdei Duţu, care a empatizat cu neliniştile şi angoasele noastre şi a ştiut să creeze o lucrare dramaturgică, precum şi întregii echipe de la Teatrul Naţional Radiofonic din România pentru faptul că, iată pentru a câta oară, ne sunt aproape şi solidari în probleme care ne afectează atât de mult pe noi, cei de la est de Prut.”

Publicistica şi memorialistica lui Dumitru C. Moruzi au fost şi sunt până în prezent utile. Ieri, prin contribuţia la redeşteptarea conştiinţei naţionale în Basarabia şi la readucerea provinciei în prim-planul vieţii publice româneşti, azi, prin aspectul lor documentar.