Sfântul Gheorghe, prăznuit la 23 aprilie

Articol de AP, 23 aprilie 2025, 08:09

În fiecare an, la 23 aprilie, lumea creştină îl prăznuieşte pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, cel supranumit „Purtătorul de biruinţă”.

Născut în Capadocia din părinţi creştini, el a urmat cariera militară şi a ajuns comandant în armata Împăratului Diocleţian.

În anul 303, acesta a dat un decret prin care toţi creştinii erau obligaţi să se lepede de credinţa în Hristos şi să se închine zeilor. Pentru că a refuzat, Gheorghe a fost condamnat la moarte prin decapitare.

Fiind un sfânt militar, Gheorghe este și patronul spiritual al Forțelor Terestre Române.

Peste un milion de români îşi serbează onomastica.

Credinţe şi superstiţii

Ziua de 23 aprilie marchează în calendarul popular începutul anului pastoral.

Denumită popular Sângiorz, este o sărbătoare prestigioasă cu semnificaţii multiple: agrare, pastorale, dar și de luptă cu forțele răului.

Sângiorzul deschide şi ciclul vegetaţional, marcând intrarea în anotimpul cald, care se va încheia la Sf. Dumitru (Sâmedru).

Apa, focul şi ramurile verzi sunt prezenţe emblematice ale aceste sărbători, având calităţi purificatoare, stimulatoare și de luptă contra duhurilor rele.

Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este înconjurată de credinţe şi superstiţii, amintește Radio România Reșița.

În trecut, oamenii se scăldau înainte de răsăritul soarelui într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.

Se spune că cei ce dorm în această zi vor lua „somnul mieilor” şi vor fi somnoroși tot anul.

De Sângiorz, preoţii şi credincioșii is cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru recolte bogate.

Gunoiul adunat în ziua de Sfântu Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.

În această zi se adună de pe câmpuri tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an.

Dacă de sărbătoarea Sfântului Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, este semn de an bogat.