România, tot mai invizibilă pe harta turismului european

Articol de M P, 13 noiembrie 2025, 20:00

La Cluj-Napoca a început joi prima ediție a târgului de turism Wonder Destinations, un eveniment organizat în parteneriat cu Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), dedicat pasionaților de călătorii, profesioniștilor din domeniu și tuturor celor care visează la următoarea lor vacanţă.

Timp de patru zile, zeci de agenții de turism își vor prezenta ofertele, iar vizitatorii vor putea descoperi zone tematice dedicate turismului de familie, aventurii, wellness-ului sau gastronomiei.

Programul include workshop-uri susținute de specialiști, prezentări multimedia, expoziții interactive și momente artistice care promit să transforme târgul într-o experiență completă.

Alin Burcea, președintele ANAT, a vorbit despre starea actuală a turismului românesc în studioul Radio România Cluj.

Turismul este tratat ca un moft

România a atras în 2024 doar 2,4 milioane de turiști străini, situându-se pe ultimul loc din Europa, în timp ce Bulgaria a depășit pragul de 13 milioane. Alin Burcea consideră că problema este una de viziune și de priorități politice:

„Principalul nostru obstacol este dezinteresul constant al guvernanților, care nu înțeleg că această industrie poate aduce profit și beneficii statului. În România, turismul e privit ca un moft. În alte țări, precum Turcia, este considerat o afacere strategică, de acolo vin zeci de miliarde de euro anual”, a explicat președintele ANAT.

Acesta a atras atenţia că România nu are în prezent niciun minister al turismului și nici o autoritate distinctă care să coordoneze sectorul:

„De cinci luni, departamentul responsabil nu face altceva decât să critice turismul. Iar bugetul pentru promovarea României este de doar două milioane de euro, mai puțin decât investește o firmă medie din domeniu în propria imagine”, a adăugat el.

Lecția vecinilor

Diferențele față de țările vecine sunt uriașe. Bulgaria alocă 15 milioane de euro pentru promovarea turistică, iar Turcia investește 45 de milioane anual, obținând în schimb încasări de 45 de miliarde de euro.

„E clar că acolo există o strategie și o viziune. La noi, fără promovare, nu ai ce vinde. În plus, anul viitor nici voucherele de vacanță nu vor mai fi disponibile, deși ele au susținut parțial încasările din turism”, a subliniat Alin Burcea.

Întrebat despre obstacolele interne, Burcea respinge ideea că infrastructura este cauza principală a stagnării:

„Sunt țări turistice cu drumuri mai proaste decât ale noastre. Nici ideea că avem servicii slabe nu e complet justificată. Sigur, lipsa de pregătire contează, dacă ospătarii nu știu unde se pune furculița, avem o problemă. Dar marea noastră lipsă e tot promovarea”.

El amintește perioada în care, ca secretar de stat, România aducea anual sute de jurnaliști și agenți străini să descopere țara.

„Acum nu mai vine nimeni. Niciun avion străin nu a aterizat anul acesta la Kogălniceanu, iar aeroportul de acolo arată de parcă ar fi din altă epocă. Dacă îl compari cu cel din Burgas, care strălucește, înțelegi unde e diferența.”

„Țepele din turism” și lipsa protecției pentru clienți

Referitor la cazurile de escrocherii din turism, Burcea minimalizează oarecum problema, considerându-le excepţii rare:

„În 2025, din 2400 de agenții licențiate, a existat o singură insolvență. Nu e vorba de țepe, ci de management defectuos. Falimentul face parte din economia capitalistă.”

Totuși, el recunoaște că legislația privind protecția turiștilor este depășită și că România ar trebui să adopte un Fond de garantare, așa cum există în alte țări europene.

„Avem proiectul scris, dar guvernul refuză să îl legifereze. Deputații au spus că ar fi o nouă taxă, deși nu e vorba de nicio taxă. Pur și simplu, nu se dorește”, consideră Alin Burcea.