„Rețeaua Memoriei – Identități, itinerarii și confluențe muzeale”, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
Articol de M P, 12 martie 2024, 11:30
La Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, s-a deschis expoziția „Rețeaua Memoriei – Identități, itinerarii și confluențe muzeale”.
Expoziția își propune să prezinte publicului larg, într-un spațiu și concept unitar, preocupările și proiectele instituțiilor și specialiștilor interesați de istoria comunismului, o perioadă cu un impact major în devenirea mai multor generații.
Vernisajul expoziţiei „Reţeaua Memoriei – Identităţi, itinerarii şi confluenţe muzeale”, eveniment organizat de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) şi Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR), a avut loc luni, la sediul muzeului constănțean din Piaţa Ovidiu.
Organizatorii ne propun să privim înapoi la acea perioadă tristă cu gândul de a găsi răspunsuri și explicații pentru ceea ce trăim în prezent.
Curatorul expoziției, Irina Hasnaş Hubbard, la Radio România Constanța:
Este făcută ca o expoziție tinerantă, să ajungă în cât mai multe locuri în țară și, bineînțeles, în locurile de unde provin participanții în expoziție. Constanța este primul oraș în care această expoziție călătorește. (…) Dacă vrem neapărat să uităm (perioada comunistă n. red.), până la urmă te ajunge din urmă o amintire sau alta. Nu este nici psihologic indicat, nici moral, nici uman. Face parte din viața noastră și a familiei noastre pe care încă o avem în viață, deci faptul că avem martori ai acelei vremi ne face să nu uităm ușor, ne obligă să nu uităm și, pe de altă parte, având acești martori, putem să acumulăm în continuare informații, povești de viață și obiecte din patrimoniul imaterial și material, ca eventual generațiile următoare sau tinerii de acum, când vor fi maturi, să aibă alte informații și altă perspectivă, și alte liniște sufletească să abordeze mai bine decât noi perioada comunistă. Haideți să vedem totuși ce s-a întâmplat! Deci dacă mergem pe fapte, pe realități, pe documente, pe mărturii, vom avea impresia că nu este așa o povară, ci din contră, se clarifică, poți să explici de ce este astăzi cum este, de ce ești nemulțumit sau mulțumit pentru viața pe care o duci acum, pentru că este o consecință a perioadei comuniste și binele și mai puțin binele, și răul pe care îl trăim astăzi. (…) Cert e că o expoziție ca aceasta poate să dea prilejul să aibă loc dezbateri sau întrebări, răspunsuri și mai punctual să vadă imagini, imagini chiar dacă nu foarte multe, dar sunt sugestive și arată foarte clar obiecte și persoane și istorii reale din diferite zone din țară.
Această expoziție își propune să cinstească memoria deținuților politici anticomuniști și poate fi considerată și o formă de condamnare a comunismului:
Nu știu cât în țara noastră oficial s-a condamnat comunismul, dar prin acțiunile ca aceasta, prin acțiunile noastre și științifice, și artistice, culturale în general, sigur condamnăm tot ce a însemnat încălcarea drepturilor omului, propaganda și minciuna, umilința omului și intruziunea în viața personală, schimbarea destinelor în mod dramatic și fără să ai putere de alegere sau dacă alegeai îți asumai riscuri foarte mari. (…) Poate că ar trebui să vorbim despre comunism ca să prevenim, ca să putem să fim niște mijloace contemporane de a dialoga, de a dezbate, ca să evităm confruntarea, războiul, escaladarea unor situații.
Expoziția este deschisă publicului până în data de 9 aprilie, de miercuri până duminică, între orele 9.00 și 17.00.
Interviul integral cu Irina Hasnaș Hubbard, curatorul expoziției, îl puteți asculta AICI
