Produse româneşti, promovate la Săptămâna verde de la Berlin

Mostre din produse înregistrate pe sisteme de calitate europene sau în curs de înregistrare vor fi oferite spre degustare la eveniment.

Articol de AP , 16 ianuarie 2025, 10:35

Mostre din produse înregistrate pe sisteme de calitate europene sau în curs de înregistrare vor fi oferite spre degustare la eveniment.

Ministerul Agriculturii anunţă că România va avea stand propriu la expoziţia Săptămâna Verde 2025, care va avea loc la Berlin în perioada 17-26 ianuarie.

Potrivit unui comunicat, în standul propriu vor fi promovate şi oferite spre degustare mostre din produse înregistrate pe sisteme de calitate europene sau în curs de înregistrare, respectiv Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Telemea de Ibăneşti, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnaţi de Pleşcoi, Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salată cu icre de ştiucă de Tulcea, Salată tradiţională cu icre de crap, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda, Sardeluţă marinată fabricată potrivit tradiţiei din România, din categoria băuturilor spirtoase Indicaţie Geografică – Pălincă şi Ţuică Zetea de Medieşul Aurit.

De asemenea, printre produsele de la stand se vor regăsi băutura spirtoasă care în anul 2024 a pornit pe drumul înregistrării europene, Ţuică de prune Sordony de Horezu, ca Indicaţie Geografică, dar şi Vinars Jidvei – Indicaţie Geografică Protejată Naţional şi cidru – băutură fermentată liniştit. Totodată, spre degustare vor fi oferite produse montane şi ecologice, precum şi produse înregistrate pe scheme de calitate naţionale.

Alte produsele româneşti ce vor fi expuse la ediţia 2025 a expoziţiei ”Săptămâna Verde” sunt cele care sunt în proces de înregistrare pe un sistem de calitate european, precum: Babic de Buzău pentru dobândirea IGP, Batog deltaic de sturion pentru dobândirea IGP, Cârnaţi din topor din Vâlcea pentru dobândirea IGP, Brânză frământată de Teaca pentru dobândirea IGP şi Salam Poiana Mărului pentru dobândirea IGP, dar şi produse a căror denumiri vor urma etapele înregistrării pe un sistem de calitate european: Cârnaţi măcelarului de Paşcani, Iaurt de oaie din Câlnic, Caşcaval de Pojorâta, Răstăuţe maramureşene (cu spanac sau sfeclă), Caşcaval Brădet, Caşcaval din lapte de oaie Horezu, Brânzeturile de Colţeşti, Zacuscă pescărească din legume de Blăgeşti şi păstrăv de Blăgeşti, Magiun de dovleac sau din măr Topoloveni, Ceafă nobilă de Bistriţa, Carne afumată la garniţă din Vâlcea, Brânză în coajă de brad de Bran, Salam de Nădlac, Mere de Cândeşti din bazinul pomicol Voineşti, prune afumate la lojniţă de Vrancea şi Zacuscă cu păstrăv afumat de pe Sălăuţa.

Între alte preparate pregătite pentru degustare la standul MADR menţionăm: ghiudem, batog de crap argintiu şi de somn, pastramă de crap argintiu şi de somn, zacuscă cu peşte şi diferite sortimente de siropuri din Şugag, gemuri sau dulceţuri de fructe, produse de panificaţie şi patiserie (cozonaci, cornuleţe cu gem, biscuiţii Eugenia cu diverse umpluturi, biscuiţi digestivi cu ovăz, cereale, stafide, biscuiţi cu umpluturi de cremă de vanilie şi cacao, paste făinoase etc.), zahăr Bod, produse din carne de pui, diverse sortimente de miere certificate ecologic sau înregistrate ca produse montane (din salcâm, tei, polifloră, alte produse ale stupului, sortimente de uleiuri presate la rece, diverse sortimente de fructe deshidratate (căpşuni, zmeură, merişoare, prune), ceaiuri de plante sub marca Bunătăţi uscate.

Din categoria băuturilor spirtoase înregistrate ca Indicaţie Geografică, România va expune – Pălincă şi Ţuică Zetea de Medieşu Aurit, precum şi vin alb, roze şi roşu din cramele Cotnari, Histria şi Jidvei, iar standul va fi înveselit de flori colorate de la producătorii români.

Ministerul Agriculturii arată că participarea României la această manifestare cu un stand de prezentare a devenit o tradiţie, întrucât „Grϋne Woche” face posibilă expunerea politicilor şi strategiilor din domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, a potenţialului agricol şi al oportunităţilor de investiţii, al dezvoltării de noi relaţii comerciale, cu impact pozitiv asupra creşterii competitivităţii şi implicit a exporturilor pe pieţele internaţionale, în scopul echilibrării balanţei comerciale.

Potrivit Raportului final al ediţiei din anul 2024, la evenimentul organizat anul trecut, au fost prezenţi peste 1.400 de expozanţi, din 60 de ţări, care au atras aproximativ 300.000 de vizitatori.