Prima hartă a zonelor cu risc de căderi de roci din România
O echipă de cercetători coordonată de Universitatea din București a realizat primul instrument care identifică, la nivel național, zonele cu risc ridicat de căderi de roci, cele mai multe fiind în Carpați.
Articol de Marian Stoica, 20 iulie 2026, 07:00
România are, pentru prima dată, o hartă națională a zonelor cu risc de căderi de roci, realizată de o echipă de cercetători coordonată de Universitatea din București. Studiul arată că aproximativ 1.500 de kilometri pătrați de teritoriu sunt expuși unui risc ridicat, iar 97% dintre aceste zone se află în Carpați.
Cercetarea a fost realizată de specialiști de la Universitatea din București, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Institutul de Geografie al Academiei Române și a fost publicată pe 18 iunie 2026 în revista Scientific Reports, din portofoliul Nature.
Potrivit coordonatoarei studiului, dr. Adriana-Bianca Ovreiu, până în prezent România nu dispunea de un instrument care să identifice, la nivel național, zonele predispuse la astfel de fenomene.
“Harta poate ghida studiile de fezabilitate pentru infrastructura montană și poate ajuta autoritățile să stabilească prioritățile de investiții pentru protejarea drumurilor, căilor ferate și a altor obiective aflate în apropierea versanților”, a explicat cercetătoarea.
Pentru realizarea hărții, echipa a analizat un inventar cu 1.743 de locuri în care s-au produs deja căderi de roci și a luat în calcul 19 factori de mediu, printre care panta terenului, tipul de rocă, vegetația, activitatea seismică, variațiile de temperatură, cantitatea de zăpadă și apropierea de drumuri sau văi.
Modelul statistic utilizat a avut o acuratețe de 94%, iar una dintre concluzii este că lipsa vegetației influențează mai mult riscul decât înclinația versantului. În zonele în care pădurea acoperă compact peste 87% din suprafață, probabilitatea producerii unei căderi de roci scade sub 2,2%, relatează Radio România București FM
Cercetătorii atrag atenția că acest tip de hazard este diferit de alunecările clasice de teren. Dacă acestea evoluează, de regulă, lent și permit luarea unor măsuri de prevenție, căderile de roci se produc brusc, fără avertizare, iar blocurile de piatră pot atinge viteze foarte mari.
“Căderile de pietre sunt singurele alunecări de teren care au provocat pierderi de vieți omenești în România, din cauza vitezei și forței cu care se produc. Chiar și blocurile de dimensiuni mai mici pot avea un impact major”, a declarat conf. univ. dr. Mihai Niculiță, de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, coautor al studiului.
Autorii precizează că harta indică zonele în care există probabilitatea producerii unor căderi de roci, însă nu poate estima traseul pe care îl vor urma blocurile de piatră sau locul în care acestea se vor opri.
Cercetarea a fost finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul proiectului european “Complex modelling of multiple land degradation processes in Europe”, iar rezultatele sunt disponibile în regim de acces liber.
