“Pita de Pecica”, produs tradițional românesc din vestul țării care beneficiază de protecție europeană

Articol de M P, 6 ianuarie 2024, 12:05 / actualizat: 6 ianuarie 2024, 21:36

Numărul produselor tradiționale românești care se bucură de notorietate și protecție europeană este destul de redus. În vestul țării există un singur astfel de produs, care are tradiție, calitate, notorietate și, de sfârșitul anului trecut, beneficiază de protecție europeană.

Printre cele 13 produse tradiționale românești cu indicație geografică protejată la nivelul Uniunii Europene se numără și “Pita de Pecica”. Este o listă selectă de pe care nu lipsesc “Plăcinta dobrogeană”, „Telemeaua de Sibiu”, „Cârnații de Preșcoi” sau „Maginul de Topoloveni.

Pita de Pecica nu este doar o rețetă bazată pe făină, apă, sare și drojdie.

Produsul are o poveste care, prin calitate, a străbătut timpul și a căpătat notorietate.

“Noi am găsit brut înregistrați într-un anual din 1921. Dacă brutarul e din 1921, acuma spuneți-mi dumneavoastră de când e rețeta. Pita de Pecica sa certificat pe notorietate. De fapt, notorietatea, nu cum suntem noi obișnuiți, românii, cât este de veche. Noi am pus înscrisurile, dar a contat cât este de cunoscută acum. Este un produs care noi am dorit să fie autorizat și mai ales certificat ca schemă de calitate de către Comisia Europeană, pentru că ea este cea care poartă grija acestui produs la ora actuală pentru a-l transmite generațiilor viitoare”, a spus Marinela Petran, directorul executiv al Grupului de Acțiune Locală „Lunca Mureșului de Jos”, la Radio România Timișoara.

Brandul „Pita de Pecica” poate fi folosit de toți producătorii de pâine de la Pecca, fiind obligatorie, însă respectarea rețetei.

“A fost certificat pe Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale pentru a respecta Regulament 1151. Cuprinde cele trei brutării care au, bineînțeles, autorizații sanitar-veterinare. Frumusețea celor trei este că de fapt unul este mai mare, stil fabrică, altul este cel care păstrează încă cuptorul vechi și are o anumită tradiție, iar altul are ustensile care au fost folosite când s-a fabricat pita, care a mers pe masa lui Ceaușescu. S-au făcut analizele la pită. Este identică. Este același gust, sunt foarte mici particularități, doar ca și conținut de sare, dar caracteristicile sunt identice la toate trei”, atrage atenția Marinela Petran.

Indicația geografică protejată nu garantează și un preț mai bun. Există însă și beneficii care pot fi importante, mai ales dacă produsul vizează piața externă.

“Avem deja și produsul precongelat, deci pot să facă exporturi, pot să-și mărească aria de distribuție, dar ceea ce este mai important este că pot să acceseze fonduri pentru a se dezvolta direct de la Uniunea Europeană”, precizează Marinela Petran.

În Arad, lista cu produse care s-ar putea bucura de protecția sistemului de calitate european indicație geografică protejată ar putea fi mult mai mare.

“Salamul de Nădlac” sau „Plăcinta întinsă de Turnu” sunt doar două exemple. Până la urmă, nu birocrația este atât de complicată, cât mai degrabă sincronizarea intereselor producătorilor din zonă.

“Cursul lucrurilor este mult mai simplu. Trebuie să ai omul care te sfătuiește corect. Cel mai greu este să pui, de fapt, la masă producătorii, să înțeleagă că-i fiecare își face producția, că nu intervii în producția respectivă, că nu este unul mai bun decât celălalt, pentru că fiecare are particularitatea lui, dar împreună și asociați pot să realizeze enorm de mult”, precizează Marinela Petran.

Indicațiile geografice protejate fac parte din sistemul de calitate european și protejează dreptul de proprietate intelectuală pentru anumite produse ale căror calități sunt legate de arealul de producție.