„Ou încondeiat”, exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară Constanța

În vechime, toate culorile se preparau în gospodărie numai din buruieni, flori, frunze, fructe și lemn de diferite esențe, apoi s-au folosit prafuri și aniline cumpărate de la prăvălii.

Articol de Ionuț Pop Lucian , 7 aprilie 2026, 11:00

Oul de Paște reprezintă cel mai important simbol al sărbătorii Învierii Domnului, fiind asociat cu viața, sacrificiul și renașterea. În tradiția populară românească cea mai cunoscută tehnică de ornamentare a ouălor de Paște, prin care au devenit renumite îndeosebi femeile din satele bucovinene, este încondeierea cu „chișița” și ceară de albine.

Pentru decorarea ouălor se folosesc borcane de lut pentru prepararea culorilor, ceară de albine topită și „chișița” sau „condeiul” – un bețișor cu tub de alamă, cu care se trasează motivele decorative. Ouăle astfel decorate se numesc „închistrite” în Moldova de Nord și Banat sau „scrise” în Valahia și Ardeal, relatează Radio România Constanța.

În vechime, toate culorile se preparau în gospodărie numai din buruieni, flori, frunze, fructe și lemn de diferite esențe, apoi s-au folosit prafuri și aniline cumpărate de la prăvălii.

Se cunosc numeroase rețete ale vopsitului ouălor cu plante: din coji de ceapă se obținea roșul, din frunze de nuc – maro, din varză roșie – albastrul, din sfeclă – violet, iar galbenul din sunătoare.

Trasarea ornamentelor cu chișița se face în mai multe etape, alternând cu introducerea în culori diferite, pe măsura îmbogății desenului. La sfârșit, ceara se șterge cu o cârpă încălzită pentru a descoperi o compoziție policromă de o rară frumusețe.

Motivele reprezentate pe ouă sunt inspirate din natură, din viața rurală și cea spirituală: crucea, pristolnicul, steaua, calea rătăcită, frunza de stejar, crenguța bradului, spicul de grâu, albina, coarnele berbecului, unelte de muncă, cusăturile de pe cămăși.

Oul încondeiat prezentat astăzi a fost achiziționat în anul 1997 din satul Paltinu, comuna Vatra Moldoviței, județul Suceava.

Compoziția decorativă are drept element dominant crucea, simbol al creștinismului și al Răstignirii, având între brațe motivul „coarnele berbecului”, care simbolizează puterea, rezistența și perseverența. Cele două jumătăți ale oului sunt separate de motivul denumit „Brâul Maicii Domnului” – bucovinean prin excelență – și care se prezintă vizual ca un registru decorativ cu motive geometrice romboidale care înconjoară oul, simbolizând protecția divină.

În patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța se află o colecție de ouă încondeiate achiziționate din sate specializate în acest meșteșug din Bucovina și Vrancea, din Bran și Câmpulung Muscel, din Maramureș, dar și din Dobrogea, unde ouăle se „scriau” cu ceară în bicromia alb-roșu, meșteșugul fiind învățat local de la femeile pricepute venite în Dobrogea din nordul Moldovei.

Sursă: Muzeul de Artă Populară Constanța