O nouă colecţie, la Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc din Craiova
Articol de M P, 1 ianuarie 2024, 10:15
O nouă donaţie primită de Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” se alătură fondurilor existente în Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc.
Potrivit Radio România Oltenia-Craiova, este vorba despre colecţia „Mihai Niculescu”, donată de profesorul Radu Şerban Palade, din Bucureşti.
Din colecţia „Mihai Niculescu”, disponibilă, în curând, la Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc, fac parte cărţi, manuscrise ale autorului, scrisori, fotografii.
Poet şi prozator postbelic, Mihai Niculescu s-a născut în Olteniţa, judeţul Ilfov, într-o familie de institutori, tatăl fiind director al unui şcoli primare din Olteniţa.
În anul 1920, Mihai Niculescu s-a mutat cu familia la Bucureşti, unde a urmat liceul „Mihai Viteazul”, apoi şi-a luat licenţele universitare în Litere, Filosofie şi în Drept.
În anul 1943, a fost trimis la Paris, ca redactor corespondent al gazetei „Universul”, iar, după încheierea războiului, a rămas în străinătate.
În 1956, Mihai Niculescu s-a stabilit la Londra, unde a lucrat în cadrul secţiei române a postului de radio BBC.
În paralel, a publicat proză, articole şi recenzii în majoritatea revistelor culturale româneşti din exil („Almanachul Pribegilor Români”, „Revista Scriitorilor Români”, „Caete de Dor”, „Limite”, „Ethos”, „Fiinţa Românească”).
La Londra, a publicat „Cartea de vise” (Societatea Academică Română din Roma, 1959), „The Cobbler of Hydra”, tradusă şi publicată, alături de alte două povestiri, de Mircea Eliade, în volumul „Fantastic Tales”, piesa de teatru „Aşa a fost să fie” (Joc de vorbe) (1976), volumele de poezii „Petreceri” (1977) şi „Toană de har” (1978).
Mihai Niculescu a fost o personalitate de prim rang a exilului, pe care critica literară îl aşează în descendenţa lui Ion Creangă şi Calistrat Hogaş.
A murit la Londra, pe 4 august 1994, la vârsta de 85 de ani.
