O fosilă din Antarctica rescrie istoria păsărilor moderne
Un studiu publicat în revista „Nature” readuce în discuţie ipoteze despre evoluția păsărilor moderne, anunță Rador.
Articol de M P , 24 februarie 2025, 20:00
Un studiu publicat în revista „Nature” readuce în discuţie ipoteze despre evoluția păsărilor moderne, anunță Rador.
Un progres major pentru paleontologie, după ce specialiștii au studiat o fosilă aproape completă a craniului celei mai vechi păsări moderne cunoscute, descoperită în Antarctica în 2011.
Această specie, numită Vegavis iaai, a trăit în urmă cu aproximativ 68 de milioane de ani, într-o perioadă în care Tyrannosaurus rex încă domnea în America de Nord.
Spre deosebire de multe păsări din Cretacic, care aveau încă trăsături arhaice precum dinții sau o coadă osoasă lungă, Vegavis semăna mai mult cu păsările moderne. Era de dimensiunea unei rațe și avea trăsături asemănătoare cu speciile de păsări de apă, cum ar fi spongiul sau grebii.
Potrivit lui Christopher Torres, profesor-asistent de biologie la Universitatea Pacificului din California și autorul principal al studiului, Vegavis își folosea picioarele pentru a se mișca sub apă și avea musculatura adaptată pentru a-și închide ciocul sub apă pentru a prinde pești.
Descrisă pentru prima dată în urmă cu douăzeci de ani, specia Vegavis a fost mult timp subiect de dezbatere.
Până în prezent, cele mai multe fosile moderne de păsări găsite datează de după dispariția în masă a dinozaurilor, acum 66 de milioane de ani. Prin urmare, unii oameni de știință credeau că păsările cu aspect modern au început să evolueze abia după această catastrofă. Dar descoperirea acestui craniu complet confirmă că Vegavis a fost într-adevăr o pasăre modernă, punând sub semnul întrebării ideea că aceste specii au apărut abia după dispariția dinozaurilor.
Fosila, descoperită în roci vechi de 68 până la 69 de milioane de ani, are caracteristici moderne, inclusiv un cioc fără dinți.
Juan Benito Moreno, specialist în păsări fosile de la Universitatea din Cambridge, a numit descoperirea „excepțională” și a evidențiat morfologia specializată a craniului, care a fost adaptat pentru scufundări și pentru consumul de pește.
Cercetătorii au reușit, de asemenea, să scaneze forma creierului animalului, care prezintă asemănări izbitoare cu cele ale păsărilor moderne.
Patrick O’Connor, coautor al studiului, subliniază importanța acestei descoperiri:
„Vegavis este cel mai vechi membru al grupului de păsări pe care îl cunoaștem astăzi, care include aproximativ 11.000 de specii. Această descoperire aruncă o nouă lumină asupra istoriei evolutive a păsărilor și asupra adaptării lor la mediile marine cu mult înainte de dispariția dinozaurilor”.
