Muzeul de Artă Constanța va prezenta, lunar, o lucrare de artă de la Muzeul Dinu și Sevasta Vintilă Topalu
Muzeul de Artă Constanța prezintă, de astăzi, lunar, o lucrare de artă de la Muzeul Dinu și Sevasta Vintilă Topalu ce va face parte din expoziția ART SAFARI din Bucureşti.
Articol de M P , 18 ianuarie 2024, 19:15
Reprezentanții Muzeului de Artă Constanța au anunțat că, începând de astăzi, în fiecare lună, vor prezenta o lucrare de artă de la Muzeul Dinu și Sevasta Vintilă Topalu ce va face parte din expoziția ART SAFARI.
Evenimentul de amploare îți va deschide porțile pe 8 martie la Palatul Dacia București (detalii AICI).
Potrivit Radio România Constanța, primul autor prezentat este pictorul Ștefan Luchian cu tabloul său – „Femeie cu copil la marginea orașului (În preajma fabricii)” – 1 februarie 1868 – 28 iunie 1916.
Ștefan Luchian a studiat la Școala de Belle Arte din București, cu Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu; a continuat studiile la Academia Regală din München, apoi la Academia Julian din Paris.
A organizat 9 expoziții personale, între 1895-1914. După moartea sa, i s-au organizat expoziții retrospective în 1939, 1946, 1957, 1966, 1968, de către Muzeul Național de Artă al României.
Lucrările artistului fac parte din patrimoniul Muzeelor Naționale de Artă din București și Iași, al muzeelor județene de artă din țară precum și al colecțiilor particulare. (Florica Cruceru, „Catalogul Muzeului Dinu și Sevasta Vintilă Topalu – Repere Identitare”).
„Luchian nu este numai un artist de mare talent; e un deschizător de drumuri; e creatorul spiritului modern în pictura noastră. Colorismul lui nu reprezintă numai viziunea intensă a unui artist care simțea simplu și spontan. El deschidea orizonturi pe care pictura românească nu le cunoscuse până la Luchian și pe care contemporanii săi nu aveau să și le însușească decît mai tîrziu. Arta lui a putut părea simplă, pentru că omul modest și nedeprins cu alt mijloc de expresie decît penelul nu a făcut teorii în jurul ei și nu a lansat manifeste. Dar în simplitatea liniilor și culorilor lui se poate descifra înțelegerea sa complexă pentru probleme fundamentale și surprinzătoarea noutate a orientării lui, într-o vreme cînd pictura românească era încă la Grigorescu sau la imitația sterilă a academismului de la München ori de la Paris”, spunea criticul de artă Alexandru Busuioceanu.
