Monedele descoperite de poliţiştii de frontieră, analizate de numismatul Gabriel Talmațchi

Numismatul Gabriel Talmațchi, cercetător științific în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, expert arheolog atestat de Ministerul Culturii, cu peste 30 de ani de experiență, analizează în această perioadă monedele descoperite duminică, în bagajul unor cetățeni bulgari de către polițiștii de frontieră. 

Articol de Doina Sîrbu, 25 octombrie 2023, 13:25

66 de piese arheologice, dintre care 62 de monede din bronz și argint, își caută acum povestea.

Dumneavoastră ați fost primul numismat care a văzut și a analizat piesele. Ce ne puteți spune despre ele?

Da, am primit o solicitare din partea Poliției de Frontieră a Poliției de Coastă, privitor la situația a 66 de piese, dintre care 62 sunt monede de bronz și argint. Monedele sunt din perioada, în general din perioada secolelor III-IV. Sunt monede romane, dar sunt și câteva monede medievale, în sensul că sunt monede de mici dimensiuni otomane. Ele nu constituie, să spunem așa, un tezaur, dar ele sunt descoperiri izolate făcute probabil în mai multe situri, pentru că, după cum v-am zis, nu aparțin toate aceleași perioade și, probabil, că provin din zona dobrogeană. De asemenea, după ce voi efectua expertiza de specialitate, voi vedea dacă sunt pasibile sau nu de a face parte din patrimoniul cultural național mobil.

Ce povești ascund aceste piese, aceste monede?

Sunt extrase din viața cotidiană a oamenilor trăitori în urmă cu aproximativ 1700-1800 de ani, pentru cele care sunt de epocă romană și mai timpurii, poate de 400-500 de ani, pentru cele care sunt din epoca medievală. Ele au circulat pe piața locală. Cu ajutorul lor s-au cumpărat mărfuri, cu ajutorul lor, anumite familii au avut cu ce să își cumpere de mâncare sau cu ajutorul lor au fost plătite diferite servicii legate de o serie de utilități pe care le dețineau și le aveau la momentul respectiv, într-un fel, ceea ce se întâmplă în societatea de astăzi, se găsește un corespondent și în cea antică. Şi atunci era nevoie de anumite monede pentru a putea să cumperi, să plătești. Acestea de bronz, mai ales cele care sunt de epocă romană, sunt și cele care erau cel mai des folosite. De ce? Pentru că erau diviziuni. Nu aveai cum să cumperi ceva la piață cu monedă de aur, uneori nici cu monedă de argint și era folosită pe scară largă moneda de bronz. Pe lângă cele 62 de monede sunt și patru piese, probabil, de interes arheologic, în care unul este un vârf de săgeată, probabil de epocă romană, la care se adaugă alte trei piese. Două sunt atipice, trebuie văzut din componența cărei piese făceau parte și încă una, a patra, care este o bucățică mică de plumb care probabil că decora un element de îmbrăcăminte pentru că are un capăt prin care se putea introduce o sforicică și putea fi prins pe o haină sau ceva în genul acesta.

Aș dori să le transmiteți un sfat căutătorilor de comor, chiar și acelora care au detectoare de metale înregistrate și autorizate.

În momentul în care pleacă pe teren trebuie să se intereseze foarte bine care sunt zonele cu situri delimitate, existente în Registrul Arheologic Național, pentru că nu ai voie să intri cu aparate de detecție în zone arheologice cunoscute și prezente, să spunem așa, în documentația oficială a țării. Iar dacă totuși au ajuns într-o zonă care nu face parte dintr-un sit cunoscut și fac o descoperire, repede, de urgență, într-un interval de timp de două-trei zile să anunțe Primăria, dar apoi împreună cu Primăria, să vină la Direcția de Cultură Județeană, după care Direcția de Cultură Județeană înaintează piesele împreună cu documentație aferentă către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie. Ceea ce vă spun eu aici este calea legală, ca să spun așa, momentul în care se întâmplă ceva cum este cea de faţă, chestiile nu mai sunt legale, și în această situație se ajunge la deschiderea unui dosar penal, în speță pentru cele 66 de piese.

Redactor, foto: Silvia Pascale