MARAMUREȘ: Bucătărie fără frontiere, proiect gastronomic derulat de Muzeul Maramureșean

Proiectul derulat de Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației adună rețete din satele de pe Valea Tisei, atât în Maramureș, cât și în Ucraina.

Articol de Marian Stoica , 19 octombrie 2025, 15:30

Proiectul derulat de Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației adună rețete din satele de pe Valea Tisei, atât în Maramureș, cât și în Ucraina.

Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației derulează în prezent un al treilea proiect gastronomic finanțat prin administrația Fondului Cultural Național AFCN, denumit Maramureș – bucătărie fără frontiere.

Este un proiect gastronomic ce adună rețete din satele de pe Valea Tisei, atât în Maramureș, cât și în Ucraina, relatează Radio România Cluj.

Despre stadiul acestui proiect au oferit detalii muzeografii Nicoleta Nemeș și Dănuța Boboșan:

„Este un proiect foarte drag sufletului nostru, cofinanțat de AFCN. Suntem la al 3-lea proiect pe gastronomie și ne bucurăm, pe lângă implicarea membrilor din proiect, a colegilor și de implicarea și ajutorul dat de membrii comunităților care fac parte din proiect, localitățile pe care le-am cercetat în acest proiect. Da, este al 3-lea proiec. De data aceasta s-a derulat în localitățile de pe valea Tisei, de dincoace și dincolo de Tisa, așa cum ne place să spunem. De data aceasta am făcut cercetarea și în 8 localități de dincolo de Tisa, Bocicoiul Mare, Biserica Albă, Apșa de Sus, Apșa de Mijloc, Apșa de Jos, Slatina, Bedeu, Teceul Mare, acestea au fost localitățile. Acolo am descoperit o lume extraordinar de savuroasă încă, savuroasă sub aspectul limbajului în mod deosebi. Am avut probleme în sensul că foarte multe cuvinte, ne-a trebuit ceva vreme ca să înțelegem rețeta, ele spuneau, de exemplu, la rețetele de murături: <Am pus murături în bancă>, deci ne-a trebuit vreo jumătate de oră să ne dăm seama că banca este borcanul, ca exemplu. La garnitură spun garnir. În Maramureșul nostru de dincoace, în localitățile care sunt pe malul stâng al Tisei, am început cu Valea Vișeului, Lunca la Tisa, Bocicoiu Mare, Tisa, Crăciunești, Sighetul, apoi am continuat cu Sarasău Câmpulung, Săpânța, Teceu, Remeți și Piatra”.

În cadrul proiectului au fost organizate mai multe ateliere gastronomice cu partenerii implicați în acesta.

„Am avut patru ateliere în proiect. Au fost implicați copii de la Centrul Școlar de Educație Incluzivă, care ne sunt parteneri în proiect, și le mulțumim pe această cale atât doamnelor director, cât și doamnelor profesoare, pentru că de fiecare dată au spus prezent solicitărilor noastre. La unul dintre ateliere au participat și copii de la Școala Gimnazială George Coșbuc. Într-adevăr, am avut mai multe ateliere care s-au desfășurat la Muzeul Satului Maramureșan Mihai Dăncuș, atelier de făcut pâine, atelier de preparat diferite dulciuri, am pus murături și am pus la uscat, am înșirat, să spunem așa, pe ață și am pus la uscat păstăi, diferite legume, fructe și ciuperci, că se știe foarte bine că mai demult nu existau de frigidere, nu existau congelatoare și pentru a putea să-și păstreze aceste, mă rog, ceea ce le-a dat toamna, bogățiile toamnei, găseau diferite metode și una dintre ele era prin uscare, murare sau marinare și atunci am zis că punem și noi în practică acest lucru. Copiii chiar au fost foarte entuziasmați. Le-am zis că trebuiau ei să înșire și le-am spus că apoi le vor folosi la ciorbe, compoturi, mă rog, pentru iarnă. Așa au aflat copiii că de fapt, în vechime, dulcele copilăriei nu era atât de dezvoltat și așa multe feluri și variat – se punea mărul uscat sau pruna uscată sau ce fruct era la uscat și se făcea compot, mai punea un pic de miere de albină și cam ăsta era dulcele copilăriei”.

Acum urmează ultima etapă din cadrul acestui proiect și e anume redactarea și lansarea volumului de rețete.

„Proiectul se apropie de final. În 15 noiembrie va fi deadline-ul proiectului și într-adevăr, avem în pregătire o carte, o carte de bucate și o sobă interactivă. În cartea de bucate ne-am propus să adunăm 1.001 rețete din Maramureș și se pare că am reușit. Așa se va numi, <1.001 rețete de dincoace și dincolo de Tisa> și suntem în procesul de selecție, de tehnoredactare. Soba interactivă este parte a expoziției de etnografie. Va fi amplasată în una din sălile Muzeului Etnografic. Va fi o sobă interactivă. Plita sobei, va fi un ecran tactil, pe care vor lucra doritorii, urmând, să spunem așa, instrucțiunile socăciței, care va prezenta rețeta. Vor fi 5 rețete și cei care vor dori vor urma pașii și, la sfârșit, vom vedea dacă ceea ce au gătit ei va arăta ca și rețeta făcută de specialiști. Și de-abia așteptăm și noi să vedem ce feedback va avea din partea publicului vizitator și noi suntem foarte nerăbdători să ne jucăm și să gătim puțin pe acest ecran tactil”.