CONSTANȚA: A fost lansată cartea „Spiritualitate tătară, volumul 5 Bucătăria tradițională Tătară”

În seria manifestărilor dedicate Zilei Dobrogei, vineri, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a fost lansată cartea „Spiritualitate tătară, volumul 5 Bucătăria tradițională Tătară”, a prof. univ. dr. Ibram Nuredin.

Articol de Doina Sîrbu , 10 noiembrie 2023, 20:35 / actualizat: 11 noiembrie 2023, 7:49

Autorul a mărturisit pentru Radio Constanța că acest volum cuprinde inclusiv rețetele bunătăților pe care mama sa i le-a preparat în copilărie.

Domnule profesor, care este particularitatea celui de-al 5-lea volum pe care dumneavoastră îl lansați astăzi?

“Am onoarea, bucuria și plăcerea de a lansa astăzi, volumul 5 din seria “Spiritalitate tătară”, dedicat bucătăriei tradiționale tătare. Este o carte ca toate celelalte, o carte de suflet, bazată pe documente, pe elemente din viața de familie, din viața comunității, din experiența personală, din foarte multe lecture. Vreau să vă mărturisesc că am citit peste 20 de lucrări de bucătărie. De ce?  Ca să fac o relație între bucătăria tătară, turco-tătară, bucătăria europeană, bucătăria asiatică, bucătăriile franceză, italiană, etc. Cartea este, de fapt, o carte de artă, știință și cultură culinară. Sigur că avem și rețete în carte, rețete tradiționale tătărești, dar este o carte mai ales de cultură culinară. Ea exprimă, între altele, desigur, modul în care au trăit tătarii, care, din punctul meu de vedere, au luat, dacă vreți, ceea ce este bun, pozitiv din toate celelalte bucătării ale altor popoare pe care eu spun, le-au vizitat sau unde au fost ei oaspeți. Cartea este sigur organizată, are o structură foarte interesantă, în sensul că în primul capitol am vorbit de interferența dintre bucătăria tătară, turcă, asiatică, europeană și cele din Extremul Orient. De asemenea, cartea particularizează bucatele tradiționale în funcție de evenimentele vieții, adică ce se mănâncă de pildă la nuntă, ce se mănâncă la logodnă sau ce este indicat? Că e vorba de recomandări, de sugestii faţă de bucatele care se servesc în diferitele momente existențiale ale omului naștere, botez, știu eu, logodnă, nuntă, înmormântare. De asemenea, cartea se referă și la o serie de bucate tradiționale servite în cadrul sărbătorilor noastre religioase de Kurban Bayram sau de Ramazan Bayram sau sunt niște particularizări ale bucatelor noastre tradiționale faţă de alte evenimente din familie sau din viața comunității lor”, spune prof. univ. dr. Ibram Nuredin.

Domnule profesor, eu aș dori să vă întreb dacă în această carte sunt prezentate și preparate tradiționale, bunătăți cu care mama vă desfăta în copilărie?

“Categoric! Sigur că da. O foarte importantă parte a cărții se referă la bucatele pe care eu le-am degustat, ca să spun așa, în familie este vorba în primul rând de mâncările cu carne, bazate pe carne. Tătarii, știți că au fost crescători de animale și, în principiu, alimentația lor se bazează pe carne. Carnea prăjită, fiartă, carnea uscată, pastramă, ghiudem. O serie de plăcinte cu carne care sunt în bucătăria noastră, de exemplu kobete, geantâk. De asemenea sunt frigăruile. În general, trebuie să amintesc și am și amintit că fiind un popor care a avut ca bază creșterea animalelor, bucătăria noastră se bazează pe carne. În al doilea rând, am subliniat că legumele au apărut ceva mai târziu în bucătăria tradițională tătară. De ce? Pentru că legumele se procură mai ușor, se pot consuma și crude, nu cer un timp foarte mare de realizare a bucatelor respective. Cartea are o serie de elemente particularizatoare referitoare la modul în care se servea masa înainte. Vreau să vă spun că, în general, erau numai una-două mese pe zi datorită ocupațiilor respective, deci nu cele trei mese. Desertul lipsea să zic așa, cu desăvârșire. Acest desert apărea ca baclava, de pildă sau produse de patisserie, mai ales în sărbători și atunci când primeai musafiri, atunci sigur că pregăteai și ceva dulce. De asemenea, cartea are o istorie a baclavalei, o istorie a cafelei. La noi există proverbul care spune că “cineva care bea o cafea bună, și-o amintește și după 40 de ani”, o istorie a baclavalei, o istorie a cafelei, alte povești, istorioare despre aceste bucate tradiționale și în general ea are și textele literare care sprijină, să spun așa, această idee a bucătăriei tradiționale tătare, pentru că ea a fost realizată sub egida Asociației de Cultură Tătară și unul din obiectivele mele este de a dezvolta, adică de a le face cunoscut tinerilor denumirile tătărești  ale acestor bucate. Și vreau să vă spun că sunt două capitole foarte interesante, un glosar de termeni care vizează alimentele și bucatele tradiționale și, de asemenea, am termenii care au intrat în bucătăria românească. Este o parte foarte interesantă a cărții care bănuiesc și cred că va fi vizată de specialiști – ce termeni din bucătăria noastră tătară, turco-tătară au intrat în bucătăria românească”, a declarat prof. univ. dr. Ibram Nuredin.

“Este vorba despre al 5-lea volum din “Spiritualitatea tătară” a domnului profesor Ibram Nuredin, profesorul nostru, al multora dintre noi și ne bucurăm că lansează în Constanța, la muzeul nostru, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Noi cunoaștem bucătăria tătărească pentru că ne-am înfruptat, cum spuneam, dar este mult mai interesant să știi de unde provine, să știi care sunt elementele tradiționale care compun această bucătărie, să înțelegi care sunt influențele, pentru că și mâncarea noastră este influențată de bucătăria tătărească, cum este și normal și nu numai și cum bucătăria noastră a influențat bucătăria tătărească. Este filosofie, este religie această carte pentru că până la urmă și bucătăria tătărească se supune  Coranului. Domnul profesor vorbește și despre modul cum se servește masa și politețurile cu această ocazie, care sunt elementele principale ale alimentației tătarilor din moși străvechi  și mă refer aici la lapte și la apă și la carne. Cam acestea erau și de aici, apoi se diversifică și se ajunge la alimentația pe care au astăzi și pe care și noi o degustăm cu mare plăcere”, a spus dr. Lavinia Dumitrașcu, cercetător științific la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Redactor, foto: Silvia Pascale