Jurnal de voluntar INVICTUS • Ziua 2
Articol de Andrei Enache, 19 octombrie 2024, 22:57 / actualizat: 24 octombrie 2024, 8:01
Sâmbătă dimineață, cu doar două grade în termometre. Frig! Foarte frig. Mai ales că ne vom tot îndrepta către munte ca să trecem Carpații. Dar, oricât de frig ar fi, rezistăm!
Pentru ei, eroii noștri, care ne-au dat sens vieții sacrificând-o pe a lor!
O cafea de la tonomat din care am apucat să “fur”, pe grabă, două guri, un croissant cald mâncat în reprize ca și cum ar fi fost prea mare.
Și mergem mai departe. Prima oprire, Breaza. Un oraș cu istorie.Un oraș de munte cu o atestare documentară de aproape 600 de ani, un oraș care, prin Colegiul Național Militar “Dimitrie Cantemir” dă, an de an, viitori militari de carieră.
Și anul acesta, am fost impresionată de tinerețea și ambiția lor de a fi altfel decât colegii de generație.
Am continuat drumul pe Valea Prahovei. Bucurie!
Deși, probabil, îi încurcam pe cei grăbiți, majoritatea șoferilor ne salutau, ne aplaudau. Emoționat! Piele de găină.
Se întunecase de ceva vreme când am reușit să ajungem la Brigada 2 Vânători de Munte, unde ne-au primit în ropote de aplauze, ca pe niște actori la final de piesă. Alte emoții… Și ceai fierbinte și aromat. Am
repus sângele în mișcare. Eram înghețați.
Dar nimic nu ne oprește să ne continuăm drumul până la Carei. Duminică, spre Sfântu Gheorghe. Apoi, Miercurea Ciuc.
La început de traseu am făcut pană. De ce să fie simplu când poate fi complicat. Punct și de la capăt!
