Înălțarea Domnului, Ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena și Ziua Eroilor

Articol de M P, 21 mai 2026, 07:00

Creștinii ortodocși sărbătoresc joi Înălțarea Domnului, una dintre cele mai importante sărbători religioase, celebrată la 40 de zile după Paște. Anul acesta, sărbătoarea coincide și cu ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena, cinstiți de creștinii ortodocși și greco-catolici.

Tot în această zi este marcată și Ziua Eroilor, dedicată celor care s-au jertfit pentru credință, libertate și apărarea țării.

În tradiţia populară românească, această zi este numită şi Joia Iepelor sau Ispasul, relatează Radio România Brașov, citând Rador.

Înălțarea Domnului

Hristos S-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor şi a doi îngeri, care le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca aceştia să nu se lase copleşiţi de durerea despărţirii.

Noul Testament menţionează: „i-a dus afară până spre Betania şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat. Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Şi erau în toată vremea în Templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu”.

De Înălțarea Domnului, creştinii ortodocşi se salută cu ”Hristos s-a înălţat! – Adevărat s-a înălţat!”.

Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Domnului

În mai multe zone ale ţării, de Înălţare, femeile nu împrumută sare şi nu dau foc din casă fiindcă există credinţa că astfel toată casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte.

De asemenea, există şi obiceiul ca oamenii să îşi lege frunze de nuc peste brâu, pentru că se spune că şi Mântuitorul le-ar fi purtat în momentul Înălţării.

În această zi se fac pomeni şi se împarte pentru morţi, mai ales brânză, ceapă verde, pâine caldă şi rachiu, tot aceasta fiind ultima zi în care se pot mânca ouă roşii.

Din bătrâni există tradiţia ca, pentru a avea recoltă bogată, semănătorile să se facă până în ziua de Înălţare.

Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul – iar în unele zone oamenii se bat cu leuştean ca să fie feriţi de boli şi de rele.

Sfinții Împărați Constantin și Elena

Creștinii ortodocși și greco-catolici îi sărbătoresc astăzi și pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, ocrotitorii spirituali ai Catedralei Patriarhale din București.

Constantin este primul împărat creștin trecut în rândul sfinților. A condus Imperiul Roman între anii 306 și 337 și a schimbat radical politica imperială față de creștini, relatează Rador. În anul 312 a avut o viziune, consemnată în biografia sa. Înainte de a porni la luptă împotriva rivalului său Maxenţiu, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă, iar în jurul ei scris, cu acest semn: „Vei învinge!”. Viziunea s-a împlinit, Constantin și-a învins dușmanul la podul Milvius din Roma și a început să se apropie de creștinism.

În anul 313 a promulgat un decret prin care a acordat creștinilor libertate de manifestare a credinței. Se întâmpla după 250 de ani de persecuții asupra creștinilor. Mama lui Constantin, Sfânta Elena, s-a remarcat în istoria creștină prin găsirea lemnului Sfintei Cruci, pe care a fost răstignit Iisus Hristos, și prin construirea mai multor biserici la Locurile Sfinte.

Aproape două milioane de români își sărbătoresc astăzi onomastica.

Ziua Eroilor

În ţara noastră, în ziua Înălțării Domnului se serbează și Ziua Eroilor.

În această zi, în toate bisericile din ţară şi străinătate se face pomenirea eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului.

La ora 12:00, clopotele tuturor bisericilor ortodoxe din România sunt trase în semn de recunoștință față de eroii care s-au jertfit pentru neam, credință și țară.

Astăzi, în București și în garnizoanele din țară vor avea loc ceremonii militare și religioase dedicate Zilei Eroilor.