„Hotel Caracaș”, instantaneu de istorie bucureșteană din secolul al XIX-lea

Expoziția, care poate fi vizitată până pe 28 septembrie 2025, readuce la lumină o pagină uitată din patrimoniul cultural al Bucureștiului.

Articol de M P, 22 mai 2025, 20:00

Muzeul Municipiului București propune un nou concept expozițional, în plin centrul orașului, chiar la Palatul Șuțu, la ieșirea din Pasajul de la Universitate. Este vorba despre instantanee de istorie bucureșteană realizate pe baza materialelor și informațiilor obținute în urma săpăturilor făcute chiar de către arheologii muzeului.

Expoziția, care poate fi vizitată până pe 28 septembrie 2025, readuce la lumină o pagină uitată din patrimoniul cultural al Bucureștiului și îi invită pe vizitatori să redescopere farmecul unui oraș aflat într-o permanentă transformare, relatează Radio România București FM.

Din păcate, nu s-au păstrat foarte multe desene sau litografii ori fotografii din secolul al XIX-lea, de aceea Muzeul Bucureștiului inaugurează cu Expoziția „Hotel Caracaș” un nou concept expozițional care urmărește să prezinte publicului instantanee de istorie bucureșteană, bazate pe descoperirile arheologilor săi, explică directorul general al Muzeului Municipiului București, Adrian Majuru.

Expoziția „Hotel Caracaș” vine să ne prezinte „fotografia” unui fragment din viața orașului, din secolul al XIX – lea și începutul secolului XX. Este vorba despre un hotel care se afla chiar în inima de atunci a orașului, Centrul Istoric de astăzi, pe Strada Șelari, la numărul 4.

Cercetările arheologilor de la Muzeul Municipiului București au avut loc în 2013 și 2023 și au scos la iveală o cantitate foarte mare de materiale din epocă, materiale ce ne pot oferi o imagine a vieții bucureștenilor de la 1800, până spre 1900, după cum explică Elena Gavrilă, arheolog care a participat la săpăturile de pe Șelari.

Doctorul Constantin Caracaș, după al cărui nume a fost denumit, inițial hotelul, a fost o mare personalitate medicală, unul dintre promotorii vaccinării împotriva variolei, unul dintre cei care au înființat Spitalul „Filantropia” și unul dintre autorii reformei sanitare din Țara Românească.

Doctorul Caracaș și-a găsit sfârșitul în 1828, luptând împotriva ultimei mari epidemii de ciumă care a bântuit Bucureștiul, de la finele lui 1828 și până la jumătatea lui 1830, secerând zeci de mii de vieți, explică arhelogul Raluca Moței, care a participat la săpăturile de pe Șelari.

Bustul Doctorului Constantin Caracaș se află și astăzi, în curtea Spitalului „Filantropia”, iar strada pe care se află Centrul de Transfuzii Sanguine îi poartă numele.

În timpul vieții sale, pe la începutul secolului al XIX-lea, Doctorul Caracaș și-a edificat casa, pe Șelari nr.4.

În 1847, casa are de suferit în urma „focului cel mare”, care a izbucnit pe 23 martie, distrugând peste 1850 de clădiri, adică o treime din cele care existau, în București, la vremea aceea.
După cum scria Domnitorul Gheorghe Bibescu, incendiul a distrus, atunci „cea mai populată și mai bogată parte a Bucureștilor”.

După incendiu, moștenitorii transformă casa în hotel.

La 1862, Hotel „Caracaș” este cumpărat de un mare antreprenor al vremii, Tănăsache Eliad, cel care deținea și „Hotel de France”, de pe Calea Victoriei. Ulterior, acesta îl și reface și îl redeschide, la 1 decembrie 1878, sub numele de „Hotel Victoria”, cel mai probabil în cinstea victoriei din Războiul de Independență, care a schimbat și numele Podului Mogoșoaiei în Calea Victoriei.

În epoca sa de maximă înflorire, la finele secolului al XIX-lea și începutul celui următor, Hotelul „Victoria” dispunea de 32 de camere, un restaurant și o cafenea, uar într-unul din spațiile sale găzduia magazinul mașini de cusut și velicioede (… biciclete n.r.) al fraților Kepich.

După cum menționează presă vremii, din restaurantul și cafeneaua hotelului răsuna, adesea muzica de la petrecerile protipendadei bucureștene a epocii.

Zona pe care noi, astăzi, o știm drept Centrul Istoric cunoștea, în acea vreme, o viață economică trepidantă, nu departe de Hotelul „Victoria”, restaurantul, cafeneaua și prăvăliile sale aflându-se Magazinul de coloniale (… mărfuri provenite din colonii de la cacao, cafea și scorțișoară, până la vanilie n.r.) și dtogheria (…farmacia n.r.)”Economu”.

În perioada interbelică, hotelul începe să cadă în uitare.

Cutremurele din 1940 și 1977 au afectat puternic clădirea, care sfârșește prin a fi demolată, după acest ultim seism.

Expoziția de la Muzeul Municipiului București este accesibilă și turiștilor străini, pentru că planșele care narează povestea hotelului sunt atât în limba română, cât și în engleză. Este o experiență care reușește să transporte vizitatorul în lumea bucureșteană a secolului al XIX-lea, o societate în care știința medicinei, care începe să lupte împotriva epidemiilor precum variola și ciuma, coexistă cu „leacurile miraculoase”, care „vindecă” orice fel de boală, mai cu seamă pe cele venerice. O societate în care clasa înstărită se întâlnește în restaurante și cafenele și pune mare preț pe confort, pe obiectele de lux, aduse din Occident, începând de la serviciile de masă de porțelan și mergând până la o nouă invenție a epocii, velocipedul.