Gala Radio România Cultural 2025 și-a desemnat laureații

Evenimentul celebrează anual valorile culturale românești.

Articol de AP , 16 aprilie 2025, 20:54

Sala Radio a găzduit, miercuri seară, cea de-a XXIV-a ediție a Galei Premiilor Radio România Cultural.

Evenimentul celebrează anual valorile culturale românești.

Gala RRC este însoțită de momente din concertul „Poveste din Bucureștiul de odinioară”, un omagiu adus muzicii interbelice, susținut de Big Band-ul Radio și Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta Simonei Strungaru, cu participarea Tarafului de Oraș și a actriței Miruna Ionescu.

Gala RRC 2025 | Câștigători

• Premiul pentru Teatru: Raluca Aprodu, pentru rolurile Mary Stuart / Elizabeth I din spectacolul Mary Stuart, în regia lui Andrei Șerban, și Doamna Hedda Tesman în Hedda Gabler, regia Thomas Ostermeie
• Premiul pentru Arte Vizuale: Adrian Ghenie, pentru expoziția Shadow Paintings, prezentată la Muzeul Albertina din Viena
• Premiul pentru Educație: Asociația „Cu Alte Cuvinte”, pentru proiectul Bare Rroma
• Premiul pentru Film: „Anul nou care n-a fost”, în regia lui Bogdan Mureșanu
• Premiul pentru Poezie: Ștefania Mihalache, pentru volumul Sunt liniștită, mi-e frică, Editura Paralela 45
• Premiul pentru Muzică: Amphitrio, pentru albumul „Timelines”
• Premiul pentru Știință: Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), pentru proiectul SHIFT HUB (Smart Health Innovation & Future Technologies Hub)
• Premiul pentru Proză: George Cornilă, pentru romanul „Silex”, Editura Polirom

Gala RRC 2025 | Categorii și nominalizări

• Educaţie: Fundaţia Progress pentru comunitatea de Cluburi CODE Kids; Asociaţia „Cu Alte Cuvinte” pentru proiectul Bare Rroma; Asociaţia Profesorilor şi Mentorilor din Turism „Edu4Tourism” pentru competiţia WorldSkills
• Arte Performative: regizoarea Catinca Drăgănescu – manager interimar la Teatrul Masca din Bucureşti, pentru stagiunea „Aici se visează la schimbare”; actriţa Raluca Aprodu pentru rolurile Mary Stuart / Elizabeth I din spectacolul „Mary Stuart”, adaptare de Robert Icke după Friedrich Schiller, în regia lui Andrei Şerban, producţie a Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti, şi pentru rolul Doamna Hedda Tesman, soţia din „Hedda Gabler” de Henrik Ibsen, regie Thomas Ostermeier, 2024, producţie a aceluiaşi teatru; regizorul Radu Afrim, pentru spectacolul „Zi de bucurie” de Arne Lygre, la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi
• Arte Vizuale: expoziţia colectivă „Ţara de Foc / Land of Fire”, Kunsthalle Bega, Timişoara, 18.10.2024 – 01.02.2025; Elena Scutaru – „Reconstituirea unui parcurs”, expoziţie retrospectivă, Galeria Simeza, Bucureşti, 20.11 – 04.12.2024; Adrian Ghenie – „Shadow Paintings”, Muzeul Albertina, Viena, 11.10.2024 – 02.03.2025.
• Film: „Săptămâna Mare”, în regia lui Andrei Cohn; „Moartea lui Iosif Zagor”, în regia lui Adrian Dohotaru; „Anul nou care n-a fost”, în regia lui Bogdan Mureşanu
• Ştiinţă: Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) – pentru lansarea în anul 2024 a proiectului SHIFT HUB (Smart Health Innovation & Future Technologies Hub); Asociaţia Volens – pentru proiectul CleanAir@School, metodă inovatoare de educaţie climatică bazată pe ştiinţă; Asociaţia Salvaţi Copiii România – pentru proiectele de reducere a mortalităţii infantile.
• Poezie: Ştefania Mihalache – pentru volumul „Sunt liniştită, mi-e frică”; Andrei Dósa – pentru „Ultima familie tradiţională”; Rita Chirian – pentru „Medusa”
• Proză: George Cornilă – cu volumul ‘Silex’; Bogdan-Alexandru Stănescu – ‘Soarele negru’; Cristina Hermeziu – care a semnat ‘Nickel’
• Muzică: Amphitrio pentru albumul ‘Timelines’; Alina Manole pentru albumul ‘Umbra inimii’; Eduard Antal managerul Festivalului ‘Cantus Ecclessiae’

Coca Bloos, Ion Grigorescu și Cristian Măcelaru au primit premiile speciale

Premiul pentru întreaga activitate i-a fost acordat actriței Coca Bloos, care, în lunga și prodigioasa sa carieră, a creat roluri memorabile în teatru, film, televiziune sau teatru radiofonic.

Artista a reușit să dea valoare fiecărei partituri actoricești cu abilitatea celui care compune într-un mod propriu, irepetabil și inimitabil. Cu o sensibilitate rară și o prezență magnetică, creațiile sale pătrund dincolo de cuvinte, vizând esența umană. A dovedit o adaptabilitate specială la noile tendințe ale teatrului și filmului contemporan, lucrând aproape de generațiile tinere de creatori.

Cariera sa a fost răsplătită cu mai multe distincții, printre care „Premiul pentru întreaga activitate” la Gala UNITER în 2011 și un premiu similar pentru creațiile sale în cinema la „Gala Premiilor GOPO” în 2015.

Premiul de excelență i-a revenit artistului Ion Grigorescu.

Personalitate marcantă a artei contemporane românești și internaționale, acesta a construit, de-a lungul unei cariere de peste 60 de ani, o operă vastă, bogată și extrem de diversă: de la fotografie, la desen, pictură, performance, film, scris, instalație. Un artist absolut original, prezent neîntrerupt pe scena artistică, atât cu operele sale, cât și cu o viziune curatorială unică în relație cu alți artiști.

Fără îndoială, Ion Grigorescu este una dintre cele mai complexe personalități artistice din Europa Centrală și de Est, figură centrală a neoavangardei, o personalitate polimorfă, care nu stă nici măcar pentru o secundă prinsă într-o ramă fixă a istoriei artei.

Un artist activ în două regimuri politice, pentru care arta în perioada comunistă a fost act de supraviețuire, rezistență, discurs critic, mod de viață, un artist pentru care toate mediile artistice ar putea fi subordonate unui mediu unic: propriul său corp. În 2025, Ion Grigorescu împlinește 80 de ani.

Dirijorul Cristian Măcelaru va primi Premiul „Enescu 70” pentru albumul discografic ce cuprinde cele trei simfonii finalizate de George Enescu și ambele rapsodii române ale sale, înregistrate la pupitrul Orchestrei Naționale a Franței.

Albumul, lansat pe 12 aprilie 2024, la casa Deutsche Grammophon, reprezintă poate cel mai vibrant mix al spațiilor culturale iubite de Enescu: România, locul de unde s-a născut și unde s-a inspirat din profunzimea folclorului autohton, și Franța, țara unde s-a dezvoltat artistic la nivel internațional.

Transmisă în direct pe frecvențele și pe site-ul Radio România Cultural, dar și în aplicația Radio România, disponibilă gratuit în App Store și Google Play.